Virusul sincițial respirator (VSR). Cauze, categorii vulnerabile și măsuri de prevenție

Ce este virusul sincitial respirator?

Virusul respirator sincițial este un virus frecvent al tractului respirator care provoacă simptome ușoare asemănătoare răcelii comune. Majoritatea adulților se vindecă într-o săptămână, maxim două. Însă VSR poate fi sever în special la nou-născuți, mai cu seamă în cazul bebelușilor născuți prematur, înainte de termen.

 Deși VSR este un virus foarte des întânit (aproape toți copiii contactează o infecție până la vârsta de doi ani), existența sau impactul acestui virus nu este foarte cunoscut la nivel național (spre deosebire de virusul gripal).

 De aceea, am invitat-o pe doamna doctor Iuliana Picioreanu, Medic Primar - medicina familiei,  pentru a ne prezenta mai multe informații precum care sunt factorii de risc, și cel mai important, care sunt cele mai utile măsuri de prevenție împotriva virusului sincițial respirator.

De câte tipuri sunt infecțiile respiratorii la copii?

 Constituind un grup complex și eterogen de condiții, infecțiile respiratorii implică aproximativ 300 de tipuri de antigene virale și bacterii. Astfel încât vom avea infecții ale tractului respirator superior și infecții ale tractului respirator inferior. Termenul de tract respirator superior este impropriu spus, întrucât exclude practic existența unor semne și simptome specifice tractului respirator inferior, de exemplu. Ceea ce este important este că infecțiile de tract respirator și infecțiile de tract respirator inferior pot fi successive sau simultane. 

Care sunt cele mai frecvente infecții respiratorii?

 Cauza care determină cele mai frecvente infecții ale tractului respirator superior este virusul. Virusul este un agent patogen microbian care nu se poate autoreplica și care se înmultește practic în celula parazitată.

Vom întâlni astfel: rinoviruși, adenoviruși, virusul sincițial respirator, viruși gripali, coronaviruși și enteroviruși, care dau mai mult epidemii vara.

Dintre infecțiile virale, care este cea mai des întâlnită la copilul mic?

 În conformitate cu statisticile existente, rinovirușii par să dea aproximativ 50% din infecțiile de tract respirator superior, deci 50% din răceala comună. Dar dacă ne uităm pe grupa de vârstă observăm că la populația pediatrică sub 2 ani, virusul sincițial respirator determină peste 60% din bronșiolite si aproximativ 30%  din pneumonii. Deci virusul sincițial respirator  este practic a treia cauza de deces în populația pediatrică de la 0 la 5 ani, după pneumococ si Haemophilus influenzae, iar dacă în cazul pneumococului și haemophilusului putem discuta la ora actuala că există un vaccin, în cazul virusului sincițial respirator nu putem găsi.

Deci, virusul sincițial respirator, din păcate, produce cele mai frecvente și mai severe infecții în ceea ce privește copilul sub 2 ani.

Ați menționat virusul sincițial respirator. Ce este acest virus?

Virusul sincițial respirator este agentul viral care produce cea mai mare morbiditate și mortalitate în populația pediatrică sub 2 ani, având un vârf aferent severității vârstei de sub 6 luni. Ceea ce este important privitor la acest virus este că de la izolare și până în prezent este cauza pentru 40-60% din bronșiolite și aproximativ 60% din bronșiolitele spitalizate ce au fost cauzate de virusul sincițial respirator. Produce 30% din pneumonii și un procent destul de ridicat de otite, de wheezing, de crup. Ceea ce este important este că aproximativ 50% din wheezingul pe care îl declanșează virusul sincițial respirator, se transformă în astm bronșic.

Există o sezonalitate? Când trebuie să ne ferim copiii de infecția cu VSR?

 Noi, medicii, știm că există o sezonalitate predictibilă. De exemplu, rinovirusul atacă foarte bine primăvara și toamna. În privința virusului sincițial respirator, acesta atacă toamna târziu până primăvara devreme. Astfel încât am putea spune din noiembrie până în martie, cu un vârf în luna februarie.

Dar, s-a constatat că actiunea virusului SARS COV 2 împreună cu alți viruși respiratori, au modificat cumva aspectul epidemiologic al virusului sincițial respirator pentru că, dacă ne uităm pe studiile din Franța și SUA, observăm că incidența, sau rata infecțiilor cu virusul sincițial respirator a fost mult mai mare extrasezon. Deci am putea spune că asistăm în momentul de față la o abatere de la epidemiologia normală a virusului sincițial respirator.

Cum se transmite virusul sincițial respirator?

 Virusul sincițial respirator se transmite întocmai ca oricare alt virus, respectiv contactul direct sau apropiat cu secrețiile care conțin particule  virale. Practic, transmiterea directă este mult mai importantă decât cea aeriană. Este foarte important de precizat că acest virus stă pe piele aproximativ 30 de minute. Stă pe suprafețele nerugoase, suprafețele meselor sau suprafețele jucăriilor, clanțele ușilor, până la 12 ore. 

Incubația durează cam 3-6 zile, iar eliminarea virusului la copii durează 3-8 zile, dar discutăm și de 3 săptămâni la un copil imunocompromis.

În ce condiții infecția cu VSR poate pune probleme? Care sunt factorii de risc pentru VSR?

 Factorii de risc cei mai importanți (pentru severitatea unei infecții cu VSR) sunt prematuritatea, bolile congenitale de cord și displazia bronhopulmonară.

De ce este vulnerabil prematurul?

Pentru că numim prematur copilul născut înainte de 36 de săptămâni de sarcină, iar prin nașterea prematură, tractul respirator superior se oprește din dezvoltarea sa normală. Practic, copilul prematur este privat de stadiul alveolar (pentru că alveolele se dezvoltă începând cu 36 de săptămâni). Pe de altă parte, vorbim de lipsa de transfer de anticorpi de la mamă la copil, pentru că tot de la 36 de săptămâni se transmit anticorpii de la mamă la copil, (anticorpii țin câteva luni), făcând astfel vulnerabil și copilul mai mare de până la șase luni sau sugarul de sub un an. Și în al treilea rând, prematurul are o imunitate celulară deficitară care face un clearance viral aproape să nu existe.

Ce factori de mediu favorizează infecția cu SVR?

Factorii de mediu sunt foarte importanți.

• Poluarea, deci întreținerea unor noxe care sunt la un copil cu un plămân oprit în evoluție, și care este lipsit de tot materialul care determină cleareance-ul,
• Aglomerația, pentru că dacă ne referim la România, Eurostatul a arătat că în România 50% din locuințe sunt aglomerate. Deci când vorbim de o aglomerație într-o locuință, atunci orice copil devine vulnerabil, și mai ales dacă are mai mulți frați care sunt deja incluși în colectivitate.
• Abandonul alăptării naturale. Privarea de laptele natural, matern și de acei anticorpi care îl protejează pe copil, îl face pe copil extrem de vulnerabil.
• Malnutriția unui copil. Un prematur ajuns să fie spitalizat are nevoie de mult mai multă energie decât un copil născut la termen. O dată prin infecția care s-a produs și o dată prin faptul că acesta trebuie să și recupereze teritoriul pierdut.

Infectarea cu VSR a copilului prematur atrage după sine respitalizarea?

 S-a constat că un copil prematur, un copil cu vârsta până la 24 de luni, care are o boală congenitală cardiacă, are un risc de cinci ori mai mare de a fi internat pentru o infecție de tract respirator superior față de copilul născut la termen. Asta înseamnă șansa de a avea cam 50% șanse pentru a fi ventilat mecanic și cam 50% șanse a i se administra suplimentare de oxigen. Pe de altă parte, un copil cu vârsta sub 24 de luni, care prezintă displazie bronhopulmonară are o șansă de a fi internat de 20 de ori mai mare decât un copil la termen, și aceasta implică practic 80% din cazuri aport suplimentar de oxigen, și 20% din cazuri ventilație mecanică.

Un sfat de final pentru părinții cu copii prematuri?

 Sfaturile sunt cu privire la măsurile de prevenție. Toți părinții trebuie să ceară consilere suplimentară sau să fie consiliați, asupra măsurilor de prevenție.

 Toți părinții și aparținătorii copiilor cu factori de risc în special la prematuri, cei cu displazie bronhopulmonară și cu boli cardiace congenitale, trebuie să ia măsuri sporite pentru limitarea răspândirii infecției cu VSR, deci spălatul mâinilor cu apă și săpun, folosirea dezinfectantelor pe bază de alcool, reducerea expunerii copilului în aglomerație, alăptarea copilului cât de mult se poate, evitarea altor factori poluanți, purtarea măștilor și dezinfecția suprafețelor.

 Sunt măsuri obligatorii pe care trebuie să le cunoască foarte bine, și să le implementeze orice părinte care are în îngrijire un copil prematur sau un copil cu boli cronice pulmonare ori boli cardiace congenitale preexistente.

 Pe de altă parte, toți părinții ar trebui să cunoască faptul că la momentul actual nu există niciun vaccin împotriva VSR, încă, dar se poate vorbi de o măsură de prevenție pasivă, extrem de eficientă, care este utilizată în aproximativ 80 de țări, pe o perioadă de 20 de ani, și este vorba despre anticoprii monoclonari umanizați. Acești anticorpi nu fac altceva decât să întrerupă acea proteină F care există în VSR și cu ajutorul căreia practic se leagă de celula infectată. Acest anticorp întrerupe fixarea, legarea VSR de celula gazdă.

Și în ultimul rând, consilierea aparținătorilor și părinților care au în îngrijire copii cu factor de risc pentru  pentru o infecție cu VSR sau cu factori de risc pentru o infecție cu VSR severă, cât mai multe date, cât mai multe informații cu privire la factorii de risc, semnele de alarmă pe care trebuie să le cunoască, și o relație foarte bună cu medicul lor curant.

Vrei să afli mai multe despre virusul sincitial respirator la copii? Toate informațiile te așteaptă pe www.desprevsr.ro

• Mai departe