Scurt ghid al hrănirii bebeluşului cu lapte matern
Este extrem de important să începeţi alăptarea cât mai curând şi să evitaţi să...
Imediat dupa ce o femeie ramane insarcinata, sanii reactioneaza si incep sa produca lapte. Aceasta "activitate" din corpul femeii poate face sanii mai sensibili la atingere, uneori chiar durerosi si e posibil chiar sa se mareasca in volum. Incepand cu a 7-a de sarcina, se pot observa mici "cosuri" pe aureola sanului, si se numesc Montgomery's tubercules, ele secreteaza o substanta uleioasa care ajuta aureola sa ramana fina.
Aproximativ pe la jumatatea sarcinii, sanii incep sa produca colostru, un lapte foarte concentrat, care este extrem de important, in primele zile de viata ale nou-nascutului datorita continutului ridicat de anticorpi. Colostru este conceput sa asigure toate nevoile nutritionale si imunitare ale nou-nascutului. Se intampla uneori in timpul sarcinii sa curga din san cate o picatura de colostru, daca se intampla asta, spalati cu apa calduta si tineti sanul mereu curat.
Dupa nastere fiecare femeie are lapte, indiferent daca copilul suge sau nu. Eliminarea placentei dupa nastere, declanseaza o reactie hormonala in corpul femeii, hormonul prolactin stimuleaza lactatia si sanul incepe sa produca lapte. Din acest motiv la femeile care nasc prin cezariana lactatia se produce mult mai tarziu sau poate chiar sa nu apara.
Dupa aproximativ 2-5 zile dupa nastere, bebelusul este capabil sa suga mai mult decat o cantitate foarte mica de colostru. Ca raspuns la aceasta, sanii vor produce din ce in ce mai mult lapte acoperind astfel necesitatile nou-nascutului. Este posibil ca in aceste zile sa simtiti sanii ceva mai grei si inconfortabili. Acest surplus de greutate a sanilor nu este in totalitate numai laptele produs, pentru ca sanii sunt si irigati sangvin si limfatic mai intens. In mod normal acest disconfort, dispare in maxim 2-3 zile.
Alaptarea la san este foarte importanta pentru dezvoltarea fizica si psihica a nou-nascutui si practic obligatoriu pana la varsta de 6 luni. Prin compozitia sa biochimica laptele matern este adaptat nevoilor nutritive si fiziologice digestive ale sugarului nascut prematur sau la termen.
Laptele matern asigura o protectie antiinflamatorie si antialergica deosebita prin IgA secretorie , lactoferina, lizozim, macrofage, anticorpi.
Prin factorii imunologici, modulatori de crestere (FEC, FCN, IGF-1, HMGF I, II, III) si tipul de flora intestinala pe care il induce, componentele sale imunohimice si celulare, ca si cele biochimice sunt unice si benefice pentru sugar, asigura prevenirea malnutritiei protein-calorice.
Alaptarea la san creaza o legatura afectiva speciala intre mama si copil cu o importanta deosebita in dezvoltarea ulterioara a copilului din punct de vedere neuropsihic.
Dupa cum se stie, exista 2 metode de alaptare a nou-nascutilor, alaptatul la san cu lapte matern sau alaptatul cu lapte praf formula.
Alaptarea la san are foarte multe avantaje fata de alaptarea cu cu lapte praf formula.
Avantajele mamei care alapteaza de la san sunt urmatoarele:
- o reducere majora in riscul de cancer la san si cancerul ovarian,
- ajuta la pierderea kg acumulate pe perioada sarcinii,
- reduce riscul de osteoporoza,
- intarzie reaparitia ovulatiei, inclusiv a fertilitatii,
- datorita stimularii producerii de oxitocina, hormonul supranumit si "al afectiunii" mamica simte o stare de bine, de implinire afectiva si dragoste catre nou-nascut, oxitocina fiind un hormon asociat legaturilor afective,
- refacerea mai rapida a uterului,
- nu in ultimul rand si o economie financiara datorita faptului ca numai cheltuiti pe lapte praf si se reduce necesitatea ingrijirii medicale,
Avantajele bebelusului alaptat la san sunt multe si le vom enumera doar pe cele mai importante:
- creierul se dezvolta mult mai bine si mai repede,
- sunt mult mai protejati impotriva eczemelor, ale diabetului,
- o tensiune normala (fata de cea putin mai ridicata in mare parte din cazurile copiilor hraniti cu lapte formula),
- vomita si au diaree mult mai rar sau deloc,
- riscuri reduse de infectie urinara si infectii O.R.L.,
- dureri mai mici de burtica,
- un miros mai acceptabil al scutecelor,
- o reducere in infectiile pulmonare,
- risc mai scazut de obezitate.
Colostru contine foarte multi anticorpi si substante nutritive esentiale pentru bebelus in primele zile de viata. Cat timp a fost in uterul mamei a fost ferit de microbii si bacterii datorita protectiei oferite de anticorpii mamei. Colostrul contine o doza de anticorpi, care il ajuta pe noul-nascut sa infrunte microbii si bacteriile cu care va intra in contact. Si de aceea riscul pentru bolile si infectiile mentionate mai sus este mult mai redus in cazul copiilor alaptati la san. Laptele formula, contine o parte din acesti anticorpi, dar nu este specific fiintei umane, ci bovinelor de unde provine.
In timpul sarcinii, dupa 37 de saptamani implinite, de fiecare data cand faceti baie, incercati sa va masati usor sanii si incercati un fel de „mulgere manuala", punand degetul mare deasupra aureolei si aratatorul dedesubt, masand spre exterior. Chiar daca rezultatele nu vor fi vizibile, continuati sa masati ori de cate ori faceti baie. Acest exercitiu va va ajuta mult dupa sarcina.
Dupa nastere, glandele mamelare vor continua sa produca lapte, atata timp cat laptele produs de sani este scos, fie ca suge bebelusul, fie prin mulgere cu pompa (manuala sau electrica). Daca noul-nascut suge in mod regulat la san, sanii vor continua sa produca laptele necesar bebelusului.
Se poate stimula producerea laptelui si prin extragerea acestuia cu pompa, s-ar putea sa fie necesar sa se faca asta la inceput, daca este un bebelus lenes si care adoarme la san, daca bebelusul este nascut prematur si nu poate fi tinut la san, sau in o parte din cazurile cand nasterea a fost prin cezariana.
Daca laptele nu va mai fi muls, treptat sanii vor produce din ce in ce mai putin lapte pana se va opri lactatia complet, hormonul prolactin nu mai este secretat organismul considerand ca nu mai este nevoie de lapte.
Reinceperea lactatiei, poate fi stimulata din nou dupa oprire, punand bebelusul foarte des la san sau incercand din nou mulgerea cu pompa. La unele femei care adopta nou-nascuti se produce un fenomen uluitor si sanii acestora incep sa produca laptele matern necesar bebelusului.
Majoritatea bebelusilor, pot cere de mancare in prima ora de la nastere, unii mai devreme altii mai tarziu, acest interval de timp depinde si de ce anestezicul care a fost administrat in travaliu gravidei. Ideal, este ca bebelusul sa fie hranit prima oara in prima ora de dupa nastere.
Atasarea corecta la san a sugarului, va ajuta in primul rand femeia, pentru ca nu va mai avea sani durerosi, sani sangerand sau alte probleme si va ajuta si sugarul sa se simta comfortabil si sa fie bine hranit.
Copilul trebuie sa aibe spatele si caputul drept, sa nu fie cu caputul intors catre san ci sa fie atasat drept la san, gatul trebuie sa fie putin inclinat spre spate (exact asa cum inclinam capul cand bem din pahar), sfarcul trebuie sa fie la nivelul nasului sugarului, pentru a fi o alaptare corecta. Bebelusii extrag laptele din san, tragand cu limba sub sfarc de aceea sfarcul trebuie sa fie adanc in gura si in cerul gurii nu jos.
Un lucru foarte important este ca bebelusul sa aiba gurita deschisa (daca nu o are, incercati sa il stimulati punandu-i sfarcul pe langa buzite), cand are gura bine deschisa si limba trasa in spate (ca un cascat) il atasati la san. Barbia va fi prima parte a fetei bebelusului care va atinge sanul, iar nasul va ramane liber, sfarcul va fi aproape de buza de sus, iar sfarcul va aluneca exact in cerul gurii si adanc.
Alaptatul, trebuie sa fie confortabil pentru mamica si fara dureri. Mama va avea probabil o senzatie putin ciudata la primele alaptari pana cand se va fi obisnuit cu alaptatul, dar nu trebuie sa aiba nici un fel de dureri. O mare parte de deasupra a aureolei trebuie sa fie vizibila, iar partea de sub san, sa fie cel mai mult la bebelus (daca nu puteti sa observati bine rugati pe cineva apropiat sa se uite), barbia bebelusului este lipita de san, iar buzita de deasupra este intoarsa putin spre exterior. Suptul, se va schimba dintr-un supt scurt in unul mai lung cu pauza, obrajorii vor ramane umflati si il puteti auzi cum inghite.
Scoaterea sanului din gurita unui bebelus care nu a fost atasat corect la san, nu se face prin tragerea de san, ci se arcuieste/indoaie degetul mic intr-un cleste si se baga in coltul guritei, scotandu-se sfarcul foarte usor, fara sa opuna rezistenta bebelusul si sa-l muste.
De retinut !!!
- bebelusul nu trebuie sa isi intoarca capul spre san dintr-o pozitie oarecare pentru a suge.
- daca este necesar (depinde daca sfarcurile sunt in jos sau sunt drepte) ridicati sanul, dar atentie sa nu aveti degetele langa sfarc sau aureola, deoarece poate impiedica atasarea corecta la san a sugarului.
- regula este "copil la san" nu "san la copil", incercati sa nu atasati sanul in gura copilului, ci copilul sa fie atasat la san.
- incercati sa nu impingeti capul copilului la san, ci lasati sa vina singur, cu gurita larg deschisa, limba in josul gurii,
- alaptarea se face la cererea bebelusului si nu dupa un orar.