Copilul la 3 – 6 ani: Alimentatia

De la varsta de 3 ani copilul poate manca absolut orice, cu exceptia bauturilor alcoolice, a mancarurilor ardeiate sau piperate si a unor conserve. De asemedea se evita mancare de tip fast-food sau alte alimente nesanatoase (chiar si pentru adulti) datorita modului de preparare sau a ingredientelor. Apetitul este foarte variabil, de la un copil la altul: unii mananca orice si mult, de 5 ori pe zi (3 mese principale si doua gustari), in timp ce altii mananca numai de 3 ori pe zi. Daca tineti cont de gustul si apetitul copilului, dovedind intelegere si rabdare, veti reusi sa evitati situatiile neplacute date de lipsa poftei de mancare, frecventa la aceasta varsta.

In cazul copilul unic la parinti riscurile sunt cele mai mari. Daca i se fac toate poftele sau, dimpotriva, daca e fortat sa manance, copilul ajunge la un moment dat sa refuze totul sau sa prefere numai un fel de mancare.

Mancarea copilului trebuie sa fie variata (legume, fructe, peste, lapte, branzeturi, oua, zarzavaturi) pregatita cu gust si prezentata cat mai atragator. Copilul va fi obisnuit treptat sa se spele singur pe maini, sa foloseasca singur lingura si, dupa varsta de 4 - 5 ani, furculita.

Se pot da lichide atat intre mese, cat si in timpul mesei, cand copilul solicita. In general un copil are nevoie de cel putin un litru de lichide pe zi (simple sau incorporate in alte alimente).

Orele meselor

Masa de dimineata se da imediat ce copilul s-a trezit si nu trebuie sa fie diferita de cea a parintilor. La copiii care sunt invatati sa se trezeasca devreme se va da o masa mai consistenta, cu lapte simplu sau cu cacao, si o tartina din paine cu unt si cu miere sau dulceata, iar la cei care se trezesc mai tarziu: o masa mai usoara formata dintr-un pahar de lapte simplu sau fiert cu paste, cu cerele ori ceai cu paine.

La copiii care primesc dimineata o masa mai consistenta, masa de pranz se va da ceva mai tarziu si nu va fi asa de consistenta.

Masa de pranz consta dintr-o supa sau ciorba, urmata de o mancare consistenta si incheiata cu un fruct, compot sau o prajitura. Multi copii accepta si mananca totul cu placere, altii insa se satura cu supa sau cu ciorba si refuza felul al doilea, care de fapt este cel mai valoros din punct de vedere nutritiv. In cazul in care copilul d-voastra face parte din aceasta categorie sfatul nostru este de a se incepe cu felul al doilea de mancare, mai consistent, iar supa sau ciorba sa se dea cu ceasca, in timpul mesei sau dupa masa. In lipsa pestelui se vor da branzeturi cu fainoase, legume, zarzavaturi etc.

In cazul copiilor mai mofturosi se poate aplica tehnica: un sandvis preparat cu paine taiata in felii foarte subtiri, peste care se aplica o felie de cascaval sau branza, eventual cu ceva legume, alaturi de un pahar de lapte si fructe.

Gustarea de la 10 dimineata nu este obligatorie. Se pot da alimente usor de digerat.

Gustarea de dupa amiaza se va fixa in functie de pofta si de preferintele copilului, precum si de ora la care se serveste masa de pranz si de seara. Se pot da: suc de fructe natural, un pahar cu lapte sau iaurt, o tartina sau o prajitura de casa.

Masa de seara. O regula care ar trebui respectata de fiecare familie este ca la aceasta masa copilul sa manance impreuna cu toata familia. Oricat de aglomerat ar fi, tatal trebuie sa faca tot posibilul sa vina la timp acasa pentru ca cel putin seara copilul sa simta comuniunea Mama – Copil – Tata. Ca alimente se recomanda laptele sau derivatele din lapte: branza, cascaval, iaurt si sa se evite dulciurile sau prajiturile de cofetarie.

Indiferent de meniul servit este foarte important ca acesta sa fie acelasi pentru intreaga familie, exceptie facand situatiile in care se cere un anume regim alimentar pentru unul dintre membrii familiei.

Bunele maniere. Daca pana la 3 ani i se tolereaza modul in care reuseste sa manance ( varsa din lingurita, apuca cu degetele, varsa din ceasca sau din lingura cand duce mancarea la gura, face faramituri si le arunca pe jos) in ideea de a-l incuraja sa invete, dupa varsta de 3 ani parintii n-ar trebui sa mai fie atat de indulgenti cu stangaciile, mofturile si indisciplina din timpul mesei. Desigur, nu este vorba de o schimbare brusca de atitudine. Cu calm, fara ironii, fara moralizari, i se va arata cum sa tina lingura si sa apuce ceasca, cum sa bea, sa soarba fara zgomot si cum sa mestece cu gura inchisa.

Atentie! Toate succesele copilului vor fi laudate (fara sa se exagereze ca iar apar probleme) in timp ce esecurile nu vor fi prea sever condamnate.

Este foarte important ca toti membrii familiei sa manance cu grija: „bunele maniere" nu se invata prin sfaturi, discursuri sau observatii, ci numai prin exemple.

Tulburarile de apetit. Multe din tulburarile de apetit ale copilului de la aceasta varsta au drept cauze greselile facute tocmai de parinti in timpul mesei, cum ar fi:

a) tensiunea nervoasa sau o discutie in contradictoriu;

b) proasta dispozitie a unuia dintre parinti care transforma in corvoada alimentara ceea ce ar trebui sa fie o reuniune fericita de familie;

c) faptul ca i se da copilului sa manance altceva decat ceea ce mananca parintii;

d) fortarea copilului de a manca dupa „prescriptiile" medicale (de exemplu, se refuza sa i se dea sa bea apa la masa);

e) lipsa de confort a copilului (scaun prea scund sau prea inalt, masa prelungita, rigiditate in „manierele" parintilor etc.);

i) tentativa de a se purta discutii pe care copilul sa nu le auda sau sa nu le inteleaga;

g) mustrari facute copilului pentru ca „nu mananca frumos" sau „nu a fost cuminte in timpul zilei"

• Prec
• Mai departe