Deseori se discută despre alimentația sănătoasă doar din punct de vedere al conținutului caloric și nutritiv al alimentelor.

Alimentația are însă și implicații psihologice și sociale.

A mânca sănătos nu înseamnă doar să introduci în corp nutrienți cu un anumit conținut caloric: dacă ar fi așa, atunci am putea cu ușurință să ne hrănim cu pastile care conțin exact nutrienții și energia de care avem nevoie. Însă alimentația are și rolul de a ne stimula simțurile și de a ne provoca plăcere și bucurie; sărbătorim evenimentele din viața noastră cu anumite tipuri de alimente, și ne exprimăm sentimentele de iubire sau recunoștință oferind ceva dulce.

Uneori, gustul sau mirosul unui aliment ne trezește puternice emoții, amintindu-ne de o experiență plăcută sau de cineva drag. Alteori, consumul unui aliment ne poate crea disconfort, spre exemplu atunci când este asociat cu o perioadă în care am fost bolnavi, sau am fost obligați să-l consumăm.

Credințele și atitudinea noastră față de alimentație diferă semnificativ de la o persoană la alta, de la un grup la altul, de la o societate la alta. Dacă pentru un european consumul unui hamburger este considerat „alimentație nesănătoasă„ , același aliment ar putea salva viața unui copil subnutrit din Africa. Credințele despre ce e „bun”, „sănătos”, sau „corect” să mâncăm, ne ghidează comportamentul alimentar, și poate da naștere unor dispute aprige între diferite grupuri (ex. raw-vegani vs omnivori).

Un lucru este cert: fiecare om e diferit prin experiență, simțuri, atitudine, credințe, preferințe, și mulți alți factori care ne determină comportamentul alimentar.

alimentatie sanatoasa si psihologia alimentiei - infografic

sursa: Psihologia alimentaţiei

 

Mai multe articole