×

Eroare

[OSYouTube] Alledia framework not found

Gusturile alimentare se formeaza inca din copilarie si persista, deci este foarte important sa se formeze inca de la varste fragede obiceiuri alimentare sanatoase. De pilda, preferinta pentru consumul abundent de sare (aceasta avand un rol important in aparitia hipertensiunii arteriale) se formeaza in prima parte a copilariei.

Tot foarte devreme se formeaza si preferinta pentru alimentele bogate in grasimi. Studiile in aceasta privinta au demonstrat ca multe cazuri de obezitate se datoreaza unei diete cu un continut foarte mare de calorii (multe dulciuri si grasimi) si isi au originea in copilarie.

1. Caracteristici in alimentatia copilului

a. Nevoile nutritionale ale copiilor difera in functie de varsta.

b. Un copil creste in salturi, ceea ce se reflecta prin nevoi energetice diferite.

c. Aportul alimentar este adecvat daca asigura o crestere staturala si ponderala normala, evidentiata prin compararea parametrilor cresterii cu curbele standard.

2. Principii in alimentatia copiluluibiceiuri alimentare sanatoase

Alimentatia sanatoasa pentru copilul mai mare de 24 de luni implica respectarea unor principii de baza si anume:

a. Asigurarea unei diversitati alimentare, ceea ce inseamna consumul pe parcursul unei zile, de alimente din toate grupele si subgrupele alimentare.

b. Asigurarea unei proportionalitati intre grupele si subgrupele alimentare, adica un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte si produse lactate, comparativ cu alimentele cu un continut crescut de grasimi si adaos de zahar.

c. Consumul moderat al unor produse alimentare, adica alegerea unor alimente cu un aport scazut de grasimi saturate (unt, untura, carne grasa) si de zahar adaugat.

3. Reguli generale privind alimentatia copiilor in crese, unitati de invatamant sau alte tipuri de colectivitati

Alimentatie sanatoasa(1) Conducerile creselor, unitatilor de invatamant sau ale oricaror alte tipuri de colectivitati de copii si tineri vor asigura o alimentatie colectiva adaptata varstei si starii de sanatate, specificului activitatii si anotimpului.

(2) Meniurile vor asigura un aport caloric si nutritiv in conformitate cu recomandarile cuprinse in anexele nr. 3 si nr. 4, proportional cu timpul petrecut de copil in colectivitate. De exemplu, pentru un program scolar de 6 ore, se recomanda o gustare care sa asigure 10% din ratia energetica zilnica.

(3) In alcatuirea meniului unui copil peste 2 ani se va utiliza piramida alimentara, cuprinsa in anexa nr. 5 (prezenta la sfarsitul articolului)

a. Piramida alimentara este alcatuita din grupe de alimente cu o repartitie a cantitatii recomandate a fi consumate sub denumirea de portie nutritiva.

b. O portie nutritiva este recomandarea cantitativa a unui aliment exprimata in grame sau folosind ca unitate de masura ceasca.

c. in cadrul piramidei alimentare, numarul de portii nutritive dintr-o anumita grupa se stabileste in functie de necesarul de calorii al copilului, care la randul sau depinde de varsta, sex, dezvoltarea corporala si gradul de activitate.

(4) Se va evita asocierea alimentelor din aceeasi grupa la felurile de mancare servite. (ex. La micul dejun nu se va servi ceai cu paine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; in schimb se poate folosi lapte cu paine cu gem sau cu biscuiti; la masa de pranz nu se vor servi felul 1 si felul 2 preponderente cu glucide - cereale, ca de exemplu, supa cu galuste si friptura cu garnitura din paste fainoase, ci din legume).

(5) Se vor evita la cina mancarurile care solicita un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a caror combinatie produce efecte digestive nefavorabile (ex. Iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot).

(6) Mancarurile gen tocaturi sunt acceptate numai daca sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouale se recomanda a fi servite ca omleta la cuptor si nu ca ochiuri romanesti sau prajite.

(7) Meniul va fi imbogatit cu vitamine si saruri minerale prin folosire de salate din cruditati si adaugare de legume-frunze in supe si ciorbe.

(8) Se interzice folosirea cremelor cu oua si frisca, a maionezelor, indiferent de anotimp

4. Alimentatia copilului prescolar trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

a. Alimentatia trebuie sa cuprinda o varietate larga de alimente din grupele de baza: paine, cereale, orez si paste fainoase, vegetale, fructe, lapte, branza si iaurt, peste si oua.

b. Masa trebuie sa se serveasca inainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat.

c. Trebuie sa se ofere cateva variante de alimente la alegere si cel putin un aliment favorit.

d. Pentru asigurarea ratiei zilnice de nutrienti, mesele principale vor fi completate cu gustari formate din cereale cu lapte, sandvisuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, branza cu continut scazut de sare si grasimi.

e. Alimentele din meniu pot sa aiba consistenta si culori diferite, in vederea stimularii poftei de mancare.

f. Cantitate de mancare trebuie sa fie adecvata varstei copilului; o modalitate practica de stabilire a cantitatii de mancare la copilul mic, in lipsa tabelelor si a graficelor, este de a-i servi o lingura din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de varsta al copilului.

g. Masa trebuie sa se incheie cand copilul s-a saturat, devine nelinistit sau nu manifesta interes.

5. Alimentatia copilului scolar trebuie sa respecte cu precadere urmatoarele reguli:

a. sa asigure un necesar de calorii si micronutrienti conform varstei si ritmului de crestere

b. sa asigure un aport corespunzator de proteine /zi, prin consum de carne, oua, produse lactate, dar si din surse vegetale incluzand fasolea, lintea, produse din soia,

c. sa asigure un aport de fier de 8 - 15 mg de fier /zi, prin consum de carne de vaca, pasare si porc, legumele - inclusiv fasole si alune - cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi

d. Gustarea sa fie formata din fructe, lapte si produse lactate cu un continut scazut de grasime,

e. Sa asigure o hidratare corespunzatoare varstei.

Piramida alimentara pentru nutritia copiilor raportata la aliment si la grupa de varsta

Grupa alimentara

Marimea portiei

Numar

maxim de

portii/zi

la 2-6

ani

Numar

maxim de

portii/zi

la 7-10

ani

Numar

maxim de

portii/zi

la 11-13

ani

legume

legume cu frunze verzi =1 ceasca

legume crude taiate = de ceasca

legume fierte =1/2 ceasca

10 felii cartofi prajiti

suc de legume = ceasca

3

4 - 5

5 - 6

Fructe, citrice si suc de citrice

mar, banana, portocala, o felie = 1 fruct mediu

fructe crud taiat in bucati = ceasca

suc de fructe neindulcit = o ceasca

fructe uscate = ceasca

2 - 4

3

3 -4

paine, cereale, orez si paste

paine = 1 felie

cereale uscate = 1/3 de ceasca

cereale fierte, orez sau paste = ceasca

cerale fierte pentru micul dejun =30 g

1 croissant mare = 2 portii

prajituri = 2 bucati

6

5 - 6

6 - 7

lapte, iaurt, branza

lapte degresat partial degresat = 1 ceasca

iaurt partial degresat = 1 ceasca

iaurt de fructe cu continut scazut in grasimi = 1 ceasca

cascaval = 30 - 45 g

branza topita = 45-60 g

branza de vaci partial degresata = de ceasca

inghetata = de ceasca

budinca = de ceasca

4

2

3

carne, pui, peste, fasole uscata, mazare, oua, nuci

carne slaba fiarta, pui sau peste =90g

1 ou

1

2

2 - 3

 

Material preluat de pe site-ul Ministerului Sanatatii si completat

 

 

Mai multe articole