Povesti pentru copii

Povesti pentru copii

Traia odata o fetita care primise cadou de la bunicuta ei o splendida scufita de culoare rosie. Fetitei ii placea tare mult aceasta scufita si ajunsese sa nu o mai dea aproapedeloc jos de pe cap. Din acest motiv totio strigau Scufita Rosie. Intr-o dimineata frumoasa si insorita, mama Scufitei Rosii o ruga frumos pe fetita sa-i duca bunicutei bolnave un cosulet cu mincare. Fetita, care oiubea foarte mult pebunicuta, accepta imediat sa-i faca acesteia o vizita.

Povesti pentru copii

Cica era odata intr-un sat un om foarte de lenes, de lenes ce era, nici imbucatura din gura nu si-o mesteca singur. Si satul, vazand ca acest om nu se da la munca nici in ruptul capului, hotara sa-l spanzure, pentru a nu mai da pilda de lenevire si altor oameni. Si asa, se aleg vreo doi oameni din sat si se duc la casa lenesului, il umfla pe sus, il pun intr-un car cu boi, ca pe un butuc nesimtitor, si hai cu dansul la locul de spanzuratoare! Asa era pe vremea aceea.

Povesti pentru copii

A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti, de cand facea plopul pere si rachita micsunele, de cand se bateau ursii in coade, de cand se luau de gat lupii cu mieii de se sarutau, infratindu-se, de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea povesti, De cand se scria musca pe parete, Mai mincinos cine nu crede.

Povesti pentru copii

Demult, cu mult timp in urma, se afla undeva in lume Tara de Piatra. Era intinsa, cu campii lucitoare, de marmura alba, neteda, cu vine albastre, prin care nu curgea nimic, si cu munti galbeni, cu varfuri ascutite, peste care noaptea, lumina lunii se prelingea in dare lungi. Apa vie, singura hrana a oamenilor din Tara de Piatra, tasnea in izvoare mici, prin locuri tainice, sau se aduna in lacuri stravezii, adanci. Uneori, curgea in rauri ce fugeau spre mare.

Povesti pentru copii

Se spune că ar fi fost o babă, pe care o chema Dochia. Adică babă nu era ea, ca să vedeţi. Ea era fiica unui împărat vestit şi era aşa de frumoasă că toţi fiii de crai o peţiră, dar ei nici unul nu-i plăcea. Azi aşa, mâine aşa, poimâine la fel, până ce unul din ei, nici una, nici alta, porneşte război împotriva împăratului, tatăl fetei, îl bate, îl prinde şi se apropie de palatul fetei, căci gândul lui

Povesti pentru copii

Traiau odata un mosneag si o baba. Si aveau batrinii o nepotica pe nume Alionusca. Prietenele fetei vor sa mearga in paduredupa pomusoare si o poftesc si pe Alionusca. Mult timp buneii nu s-aulasat induplecati s-o lase. Pina la urma s-au invoit, dar i-au dat de grija ca nu cumva sa se rataceasca. Fetele cutreiera padurea si culeg pomusoare. Pe neprins de vesteAlionusca se rataceste. Se intunecase de-a binelea cind prietenele au ajuns acasa

Povesti pentru copii

Era odata o vulpe vicleana, cum sunt toate vulpile. Ea umblase o noapte intreaga dupa hrana si nu gasise nicaieri. Facindu-se ziua, vulpea iesi la marginea drumului si se culca sub o tufa, gindindu-se ce sa mai faca, ca sa poata gasi ceva de mincare.
Sezind vulpea cu botul intins pe labele dinainte, ii vine miros de peste. Atunci ea radica putin capul si uitindu-se la vale, in lungul drumului, zareste venind un car tras de doi boi.

Povesti pentru copii

Era odat-o baba si un mosneag. Baba avea o gaina si mosneagul un cucos. Gaina babei se oua de cate doua ori pe zi, si baba minca o multime de oua, iar mosneagului nu-i da nici unul. Mosneagul intr-o zi pierdu rabdarea si zise:
- Mai baba, mananci ca in targul lui Cremene. Ia da-mi si mie niste oua, ca sa-mi prind pofta macar.

Povesti pentru copii

A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când făcea plopşorul pere şi răchita micşunele; de când se băteau urşii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrăţindu-se; de când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier şi s-arunca în slava cerului de ne aducea poveşti. De când se scria musca pe părete, Mai mincinos este cine nu crede.

Povesti pentru copii

Pe la, 1857, pe cand se pregatea Unirea in Iasi, boierii moldoveni liberali, ca de-alde Costache Hurmuzachi, Mihai Kogalniceanu si altii, au gasit cu cale sa cheme la adunare si citiva tarani frun­tasi, cite unul din fiecare judet, spre a lua si ei parte la facerea acestui maret si nobil act national. Cum au ajuns taranii in Iasi, boierii au pus mina de la mina de i-au ferchezuit frumos si i-au imbracat la fel, cu cheburi albe si cusme noua, de se mirau taranii