Si nu-si vazu nici ceasca pe nicaieri. Suparat, incepu sa strige:
- Ei, dar unde-i cescuta mea? Unde-i cornuletul meu?... Nemaipomenit...
O albina mai in varsta, cu o matura sub aripa, se apropie de el si-i spune:
- Nu te enerva... Mananci ce ai adus.
- Nu inteleg ce vrei sa spui...
- Nu ti se mai da mancare de azi inainte, ii spuse batrana albina.
- Dar mor de foame. Nu se poate... Am tot dreptul la portia mea!.
- Poftim matura, fa curatenie pe sub cei doi faguri...
- Eu? Eu cu matura?... Dar n-am muncit niciodata.
- Ei, vezi?... Asta-i pricina... Noi muncim si noi mancam... mierea nu pica din cer... Nu te trimite nimeni sa alergi prin flori... Dar de curatat, de reparat, de aerisit, de adus apa la pui, de luptat cu dusmanii nostri din afara, ma rog, se gaseste de lucru...
- Si cine a hotarat toate astea?...
- Noi, albinele...
- Am sa ma plang impotriva voastra...
- N-ai decat...
- Am sa ma plang stapanului prisacii... 0 sa vedeti voi. O sa va para rau!
Si trantorul, suparat, iesi pe urdinis... Pe unde o fi umblat, n-a putut sa afle nimeni. Daca-l intalniti cumva, explicati-i voi cum stau lucrurile cu cei care nu vor sa munceasca.

 

Mai multe articole