- Da cum nu, zise baba, care era foarte zgarcita. Daca ai pofta de oua, bate si tu cucosul tau sa faca oua, si-i minca, ca eu asa am batut gaina, si iacata-o cum se oua acuma.
Mosneagul pofticios si hapsan se ia dupa gura babei, si de ciuda prinde iute si degraba cucosul si-i da o bataie buna, zicand:
- Na! ori te oua, ori du-te de la casa mea, ca sa nu mai mananci mancarea degeaba.
Cucosul, cum scapa din miinile mosneagului, fugi de-acasa si umbla pe drumuri, bezmetec. Si cum mergea el pe un drum, numai iaca gaseste o punguta cu doi bani. Si cum o gaseste, o si ia in cioc si se intoarsa cu dansa inapoi spre casa mosneagului. Pe drum insa, intalneste o trasura cu un boier si cu niste cucoane. Boierul se uita cu bagare de seama la cucos, vede in ciocul sau o punguta si zice viziteului:
- Mai! ia da-te jos si vezi ce are cucosul cela in plisc?
Viziteul se da iute jos din capra trasurii si c-un feliu de mestesug prinde cucosul si, luandu-i punguta din cioc, o dadu boierului. Boierul o ia fara pasare, o pune in buzunar si porneste cu trasura inainte. Cucosul, suparat de asta, nu se lasa, ci se ia dupa trasura, spuind neincetat:

Cucurigu! boieri mari,
Dati punguta cu doi bani!

Boierul, inciudat, cand ajunge in dreptul unei fantani, zice viziteului:
- Mai! ia cucosul asta obraznic si-l da in fantana ceea.
Viziteul iarasi se da jos din capra trasurii, prinde iarasi cucosul si-l azvarle in fantana. Cucosul, vazand aceasta mare primejdie, ce sa faca? Incepe a inghiti la apa, si-nghite, si-nghite, pana ce inghite el din fantana toata apa... Apoi zboara de-acolo afara si iarasi se ia in urma trasurii, zicand:

Cucurigu! boieri mari,
Dati punguta cu doi bani!

Boierul, vazand aceasta, s-a mirat cumplit si a zis:
- Ma! da al naibii cucos i-aista! Ei las, las' ca t-oi da eu tie de cheltuiala, mai crestatule si pintenatule!
Si cum ajunge acasa, zice unei babe de la bucatarie sa ia cucosul, sa-l azvarle intr-un cuptor plin cu jaratic si sa puie o lespede la gura cuptorului. Baba, canoasa la inima, de cuvant, face cum i-a zis stapanul sau. Cucosul, cum vede si asta mare nedreptate, incepe a varsa la apa, si toarna el toata apa cea bauta din fantana pe jaratic, pana ce stinge focul de tot si se racoreste cuptorul, ba inca face s-o aparie prin casa, de s-a umflat de ciuda harca de la bucatarie. Apoi da o bleanda lespezii de la gura cuptorului, iese teafar si de-acolo, si fuga la fereastra boierului si incepe a tranti cu ciocul in geamuri si a zice:

Cucurigu! boieri mari,
Dati punguta cu doi bani!

- Mai, ca mi-am gasit beleaua cu dihania asta de cucos! zise boierul cuprins de mirare. Vizitiu! ia-l de pe capul meu si-l azvarle in cireada boilor si a vacilor, poate vrun buhai infuriat i-a veni de hac, l-a lua in coarne si om scapa de suparare.
Vizitiul iarasi ia cucosul si-l azvarle in cireada! Atunci, bucuria cucosului! Sa-l fi vazut cum inghitea la buhai, la boi, la vaci si la vitei, pana a inghitit el toata cireada s-a facut un pantece mare, mare cat un munte. Apoi iar veni la fereastra, intinde aripile in dreptul soarelui, de intuneca de tot casa boierului, si iarasi incepe:

Cucurigu! boieri mari,
Dati punguta cu doi bani!

punguta cu doi baniBoierul, cand mai vede si asta dandanaie, crapa de ciuda si nu stia ce sa mai faca, doar va scapa de cucos.
Mai sta boierul cat mai sta pe ganduri, pana-i vine iarasi in cap una:
- Am sa-l dau in haznaua cu banii, poate va inghiti la galbeni, i-a sta vreunul in gat, so ineca si asa om scapa de dansul. Si cum zice, umfla cucosul de-o aripa si-l azvarle in haznaua cu banii, caci boierul acela, de mult banarit ce avea nu-i mai stia numarul! ... Atunci cucosul inghite cu lacomie toti banii si lasa toate lazile goale. Apoi iese si de acolo, el stie cum si pe unde, se duce la fereastra boierului si iar incepe:

Cucurigu! boieri mari,
Dati punguta cu doi bani!

Acum, dupa toate cele intamplate, boierul, vazand ca n-are ce-i mai face, ii azvarle punguta. Cucosul o ia de jos cu bucurie, se duce in treaba lui si lasa pe boier in pace. Atunci toate paserile din ograda boiereasca, vazand voinicia cucosului, s-au luat dupa dansul, de ti se parea ca-i o nunta si nu altaceva, iara boierul, intristat, se uita gales, cum se duceau si paserile sale, si zise oftand:
- Duca-se si cobe si tot, numai bine ca am scapat de belea, ca nici lucru curat nu a fost aici!
Cucosul insa mergea tantos, iar paserile dupa dansul. Si merge el cat merge, pana ce ajunge acasa la mosneag, si de la poarta incepe a canta: Cucurigu!!! Cucurigu!!!
Mosneagul, cum aude glasul cucosului, iese din casa cu bucurie, si cand isi arunca ochii spre poarta, ce sa vada? Cucosul sau era ceva de spariet: elefantul ti se parea purice pe langa acest cucos! S-apoi in urma lui veneau carduri nenumarate de pasari, care de care mai frumoase, mai cucuiete si mai boghete. Mosneagul vazand pe cucosul sau asa de mare si de greoi, si incunjurat de atita amar de galite, i-a deschis poarta. Atunci cucosul i-a zis:
- Stapane, te rog, asterne un tol aici in mijlocul ograzii.
Mosneagul, iute ca un prasnel, asterne tolul. Cucosul atunci se asaza pe tol, scutura puternic din aripi, si indata se umple ograda si livada mosneagului, pe langa paseri, si de cirezi de vite, iara pe tol toarna o movila de galbeni care straluceau la soare, de-ti luau ochii! Mosneagul, vazand aceste mari bogatii, nu stia ce sa faca de mare bucurie, sarutand mereu cucosul si dezmierdandu-l.

Atunci iaca si baba venea, nu stiu de unde, si cand a vazut unele ca acestea, numa-i sclipeai rautacioasei ochii din cap si plesnea de ciuda.
- Mosnege - zice ea, rusinata - da-mi si mie niste galbeni.
- Ba pune-ti pofta-n cui, mai baba. Cand ti-am cerut eu oua, mai stii ce mi-ai raspuns? Bate acum si tu gaina sa-ti aduca galbeni, ca asa am batut eu cucosul, stii tu din a cui pricina... si iata ce mi-a adus!
Atunci baba se duce in poiata, gabuieste gaina, o apuca de coada si o ia la bataie, de-ti venea sa-i plangi de mila! Biata gaina, cum scapa din mainile babei, fuge pe drumuri. Si cum mergea pe drum, gaseste si ea o margica s-o inghite. Apoi rapede se intoarce acasa la baba, si incepe de pe la poarta: Cot, Cot, Cotcodac!!! Baba iese cu bucurie inaintea gainii. Gaina sare peste poarta, trece iute pe langa baba si se pune pe cuibariu sau, si dupa vreun ceas de sedere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga sa afle ce i-a facut gaina sa... Si cand se uita in cuibariu, ce sa vada? Gaina se ouase o margica!... Baba, cand vede ca s-a batut gaina joc de dansa, o prinde s-o bate, s-o bate, pan-o omoara in bataie! Si asa baba cea zgarcita si nebuna a ramas de tot saraca lipita pamantului. De acu a mai manca si rabdari prajite in loc de oua, ca bine s-a facut ras de gaina s-a ucis-o fara sa-i fie vinovata cu nimica, sarmana!
Mosneagul insa era foarte bogat. El si-a facut case mari si gradini frumoase, si traia foarte bine. Pe baba, de mila, a pus-o gainarita, iar pe cucos il purta in toate partile dupa dansul, cu salba de aur la gat si incaltat cu ciubotele galbene si cu pinteni la calcaie, de ti se parea ca-i irod de cei frumosi, iar nu cucos de facut bors.

 

Povestea: Punguta cu doi bani de Ion Creanga

 

Mai multe articole

Ultimele discutii pe forum

Buna mamici am 16 saptamani de sarcina, am observat pe chilot o secretie apoasa pe langa secretie normala. Sa fie un semn de ingrijorare, e vreun semn ca pierd lichid amniotic stiti ceva...
Buna mamici, am 16 saptamani de sarcina, am observat pe chilot o secretie apoasa pe langa secretia normala,asa ca o pata. Insemana ca pierd lichid amniotic , este vreun semn de ingrijorare?
Lectiide pian, canto, chitara, vioara, percutie la Scoala de Vara Boem Club Inperioada 15 iunie - 15 septembrie, Scoala de Muzica Boem Club dinBucuresti va desfasura programul Scolii de...
Monitorizare bebelusi in stare impecabila,claritate exceptionala de sunet ,2 canale diferite,volum reglabil,functioneaza cu baterii normale.Raza de actiune 150 m in aer libersau 50 metri in...