Probleme des intalnite la bebelusi si solutiile lor (P)
Atunci cand esti parinte de bebelus, temerile pentru sanatatea lui te coplesesc si...
Adresati-va medicului dumneavoastra daca bebelusul:
Plansul este singura modalitate de care dispune bebelusul pentru a-si exprima foamea, durerea sau problemele. Este un adevarat reflex "de supravietuire". Mai mult de 25% din copii plang mai mult de 3 ore pe zi.
In medie, un copil plange de doua ori pe zi. Acest lucru pare sa fie mult, dar acest lucru este perfect normal. Este, de asemenea, o chestiune de temperament. Unii copii plang mai mult decat altii.
Cu cat raspundeti mai rapid si mai calm la crizele lui, cu atat mai mult el se va simti mai iubit si in siguranta. Modul vostru de a reactiona va conditiona primele legaturi de dragoste si de angajament, care va vor uni.
Potrivit celebrul american pediatru T. Berry Brazelton, nou nascutul are cel putin 6 strigate diferite. Ele exprima: foame, plictiseala, disconfort, colici sau durere. Treptat, vei reusi sa faci distinctia. Urmati-va instinctul.
Atentie la ideile preconcepute! Anturajul nu este intotdeauna un sfatuitor bun. Bazati-va pe instinctele voastre mai degraba pentru ca nimeni nu stie copilul mai bine decat tine. Mai presus de toate, nu ascultati idei preconcepute, gen: "Ei bine, isi dezvolta plamanii", "Isi creeaza personalitatea", "Te manipuleaza sa il tii in brate" etc. Un copil foarte mic nu plange niciodata pentru a manipula: el nu stie acest sentiment. Si daca il consolati de fiecare data cand izbucneste in lacrimi nu o strica. In schimb, el va fi mai calm si mai putin ingrijorati!
In toate cazurile, degetul mare sau o suzeta pot fi de mare ajutor ca un procedeu de "auto-confort". El trebuie sa invete sa le foloseasca in timpul zilei atunci cand este linistit. Acesta le va accepta mai bine atunc cand va avea nevoie.
Ori de cate ori eforturile voastre vor avea succes, va veti simti incurajata, asigurata si competenta. In schimb, atunci cand nu veti fi capabila sa-l mangaiati, veti experimenta anxietatea si neincrederea. Cu toate acestea, aceste momente sunt necesare si chiar favorabile, deoarece fiecare esec va va impinge sa priviti inapoi, sa reflectati, sa va observati copilul mai bine, si, astfel, sa-l cunoasteti mai bine.
In cazul in care toate nevoile de baza ii sunt indeplinite, dar continua sa planga, probabil, bebelusul sufera disritmie de seara, pe care medicii uneori o numesc colici. Putem vorbi despre colici atunci cand plange timp de 3 ore din 24, cel putin 3 zile din 7, timp de 3 saptamani consecutive. Acestea sunt plansetele care supara cel mai mult: ne simtim atat de neajutorati sa consolam copilul!
Aceasta perioada de agitatie este, probabil, pur si simplu singura modalitate a copilului de a refula. Apare de obicei la sfarsitul zilei, cand acesta este un pic capricios, si plansul ii reduce tensiunea acumulata in timpul zilei.
Inainte de plansul sau inexplicabil, o strategie este aceea de a il lua langa tine cat mai des posibil pentru a-l alina si a vedea daca ii curg lacrimile. Putem incerca, de asemenea, sa reducem sursele de stimulare, de exemplu, sa il punem cu grija pe pat, linistit, si lasandu-l sa isi gaseasca propriile miljloace de auto-confort. La inceput poate dubla plansul, inainte de a se calma. In cazul in care, ca parinte, esti suparat, te simti epuizata si te pierzi cu firea, este important sa ceri ajutor si sa te retragi.
Daca, din contra, il miscati prea mult, s-ar putea sa il agitati mai rau, in timp ce el poate avea mare nevoie de odihna.
Amintiti-va ca bebelusul simte stresul si tensiunile. Un parinte furios nu poate calma niciodata copilul. Iata aici care sunt cateva sfaturi:
Atentie! Nu va bruscati copilul. Acest lucru ar putea duce la deteriorarea permanenta a creierului sau chiar il puteti ucide.
Daca inainte zambea la toti strainii, acum el pare serios si intimidat in prezenta persoanelor straine. Si atunci cand va deplasati departe de campul lui de vizibilitate, tipa, se agita si izbucneste in plans.
Aceasta este o etapa perfect normala de dezvoltare a copilului. Nelinistea numita "anxietatea lunii a opta," insoteste descoperirea individualitatii sale si cea a mamei lui.
Astfel, nu se mai teme de fetele noi, dar, ii este mai ales frica pentru ca nu va vede atunci cand va indepartati. Tu esti reperul lui, sursa de alimentatie, de caldura, desiguranta, de imbratisare si de consolare.
Fiti rabdatoare: acestea se va obisnui trepta cu situatii si oameni noi, si va inveta cu timpul sa se detaseze de tine.
In cele din urma, daca il lasati cu altcineva pentru prima data dupa ce a implinit varsta de opt luni, trebuie sa se adapteze treptat cu lipsa voastra si are nevoie de cateva zile. Iata cateva sfaturi care il vor ajuta sa se adapteze la situatie:
• Mergeti in recunoastere in prima zi. Stati tot timpul necesar pentru a descoperi locul si pentru a cunoaste oamenii de acolo.
• A doua zi, stati aproape o ora cu el, apoi lasati-l ora. Data viitoare, stati ½ de ora, si lasati-l doua ore. Si asa mai departe.
Articol de Antoneta Barbu