Cum pedepsim un bebelus?
Copiii cat sunt mici nu ar trebui sa fie pedepsiti pentru ca plang, cu atat mai...
Nimic nu o ingrijoreaza mai mult pe mama decat plansul micutului ei. Dar e singurul lui mod de a-ti spune ce nevoi are!
In primele zile de viata, tipetele si lacrimile bebelusului sunt adesea gresit interpretate, ca fiind semne de durere sau tristete. Dar nu e cazul. "Plansul nou-nscutului nu trebuie comparat cu cel al adultului. Nu e un semn de suferinta, ci un adevarat limbaj, prin care micutul le spune parintilor ce nevoi are: ii este foame, este obosit, vrea mangaieri...
"Fiecare copil e altfel: unii plang foarte des, altii, dimpotriva, aproape niciodata", spune pediatrul. "Mama n-are nici un motiv de ingrijorare daca micutul ei plange mult sau putin, pentru ca nu exista regula in acesta privinta".
In cursul primului trimestru plansul e singurul mijloc de comunicare de care dispune copilul. Micutul il foloseste adesea pentru a-si anunta parintii ca ii este foame, ca este timpul sa-I schimbe scutecul, ca este obosit... Uneori plange doar ca sa-I atraga atentia mamei, pentru ca vrea s-o simta langa el, sa-i auda vocea, sa-i perceapa mirosul.
Doua trei luni, micutul invata sa foloseasca si alte mijloace de comunicare. Gesticuleaza, incepe sa-si controleze expresia fetei si are din ce in ce mai putina nevoie de plans ca sa se faca inteles. La aceasta varsta, lacrimile inseamna rareori ca ii este foame: copilul plange adesea pentru ca este obosit, plictisit, are dureri de burta sau de urechi, ori doar asa din rasfat.
Exista oare un "vocabular" universal al plansului sau fiecare bebelus are propriul sau limbaj?
Unele trasaturi sunt comune, dar tonul difera de la copil la copil. Mama ar trebui sa invete limbajul plansului micutului ei: de aceea trebuie sa nu interveniti imediat ce a-ti auzit ca plange, ci sa asteptati putin, ca sa va dati seama ce vrea.
Asta nu inseamna, totusi, sa-l lasati sa planga pana se opreste singur. Pediatrul ne avertizeaza: "Unii specialisti va sfatuiesc sa procedati asa, ca sa nu ajunga un rasfatat. Dar mama simte ca bebelusul trebuie mereu alintat: va invata singur sa planga din ce in ce mai putin."
E mai bine sa nu recurgeti la suzeta pentru "a inchide" gura copilasului. Inainte sa i-o oferiti, trebuie sa va dati seama din ce motiv a inceput sa planga. Sugarul n-are nimic grav daca plange de oboseala sau de dureri de burta. De fapt, miscarile suptului stimuleaza in organismul nou-nascutului producerea de endorfine, substante naturale care il linistesc si ca ii pot calma durerile.
Tonul vocii, frecventa tipetelor, orele si imprejurarile in care plange copilul, toate sunt niste "indicatori" care te ajuta sa iti dai seama ce vrea.
- Plansul de foame e inconfundabil: tipetele sunt acute si constante, iar bebelusul se linisteste doar daca i se da lapte.
- Tonul tanguitor, plansul intrerupt de sughituri, este caracteristic senzatiei de disconfort sau durere. Pe bebelus poate doar sa il deranjeze scutecul, pentru ca a venit momentul sa fie schimbat, sau il doare burtica.
- Daca micutul izbucneste brusc in plans in timpul alaptatului si se opreste brusc din supt, poate ca a inghitit putin aer si trebuie facut sa ragaie. Sau il pot durea urechile: in acest caz, miscarile suptului pot deveni dureroase.
- Daca, in schimb, plange cam la o ora dupa ce este alaptat si nu poate fi linistit, ar putea avea o colica gazoasa.
- Tonalitatea joasa si tanguitoare constanta indica de obicei faptul ca micutul este nervos, pentru ca a fost supus unui "bombardament" de stimuli, cum ar fi lumina prea puternica sau agitatie, sau ca se plictiseste si vrea sa fie dezmierdat de mama. Cateodata plange asa seara, cand este foarte obosit, dar nu reuseste sa adoarma.
Primul lucru pe care trebuie sa il faci este sa il iei in brate pe micut si sa ii vorbesti cu blandete. Uneori, ii sunt de ajuns prezenta, vocea si mirosul mamei ca sa se potoleasca. Daca bebelusul totusi nu se linisteste, iata cateva sfaturi:
- Cand plange de foame, in caz ca il alaptezi la san, da-i sa manance chiar daca nu e ora lui de masa: va sti singur cat sa suga. In schimb, daca il hranesti cu biberonul, e important sa respecti orele de masa: portiile de lapte artificial sunt calculate cu exactitate si ritmul nu poate fi schimbat. Poti sa ii dai suzeta in asteptarea orei de masa.
- Daca plange de durere, incearca sa iti dai seama ce are. Schimba-I pozitia in patut, maseaza-I burtica si ofera-I suzeta. Daca o refuza si continua sa planga, dreseaza-te pediatrului: poate sa aiba un deranjament la stomac, o infectie la urechi sau sa sufere de reflux gastroesofagian.
- Copilul poate sa planga neobisnuit si cand aude prea mult zgomot sau prea multi oameni care vorbesc in jurul lui. In acest caz, du-l pentru cateva minute intr-un loc linistit, daca este posibil in penumbra, pana cand se calmeaza. Totusi, ar fi bine sa se obisnuiasca sa fie inconjurat de cateva persoane inca din primele zile de viata.
- Insa, daca plange de oboseala si nu reuseste sa adoarma, este de ajuns sa il mangai un pic si sa il legeni in brate.
Acestea sunt situatiile de care se tem cel mai mult mamele. Se manifesta dupa-amiaza sau seara, dupa ultimul alaptat: bebelusul plange, se agita si isi indoaie piciorusele. Pot aparea in primele saptamani de viata si dispar de la sine, in general intre a doua si a treia luna de viata.
In general sunt provocate de bulele de aer ingerate in timpul suptului. Pot fi semnalul unei intolerante la lapte: daca folosesti lapte artificial, incearca sa schimbi marca; daca dimpotriva, il alaptezi la san, incearca sa scoti temporar in regimul tau alimentar laptele de vaca si lactatele.
Uneori, in timpul unei crize de plans, copilul inceteaza sa respire, este scuturat de convulsii si i se invinetesc buzele. In astfel de cazuri, mamele se sperie in general, dar nu au nici un motiv sa se teama.
Spasmul hohotului de plans este un fenomen inofensiv si foarte raspandit. Dupa cateva secunde, copilul incepe din nou sa respire, iar creierul sau nu are de suferit
Pune-l in pozitie culcat, pentru a favoriza circulatia sangelui spre creier, si mangaie-l ca sa il linistesti. Nu ii da de inteles ca iti este frica, altfel ii transmiti starea ta de incordare si il sperii si pe el.
Este normal sa te alarmezi doar daca micutul isi pierde cunostinta sau daca apneea dureaza peste un minut. In asemenea cazuri, asigura-te ca nu a inghitit vreun obiect care sa ii obstructioneze caile respiratorii.