Istoria Diamantelor

Pornind de la miturile antice legate de vai pline de diamante, protejate de creaturi mitice pana la industria ce s-a dezvoltat azi in jurul acestor pietre pretioase, istoria lor a fost mereu una incarcata de misticism si frumusete. Dar in timp ce unii au ales sa admire diamantele pentru frumusetea lor, altii si-au cladit averi din comertul si prelucrarea acestei spectaculoase forme de carbon.

Diamantele in antichitate

Nu se stie cu exactitate cand a descoperit omenirea diamantele dar cert este ca prima inregistrare istorica legata de folosirea lor vine din India, undeva pe la anul 800 i.Hr. In acele vremuri nimeni nu stia sa prelucreze pietrele pretioase pentru a le face sa arate precum cele din ziua de azi cu multe fatete egale si stralucitoare. De fapt,  pentru foarte multa vreme diamantele au fost purtate exact asa cum erau ele extrase din mina. Iar adesea, trecand de functiunea strict decorativa, multi si le procurau ca talismane de protectie impotriva fortelor raului sau pentru protectie pe campul de lupta.

Chiar si grecii antici, cunoscuti pentru dezvoltarea stiintelor, credeau ca diamantele ar fi bucatele de stele sau lacrimi ale zeilor cazute pe pamant. Ba chiar circula si o poveste cum ca undeva in Asia ar fi existat o gradina acoperita cu diamante dar care era aparata de nenumarate animale salbatice astfel incat nici un om nu ar fi putut ajunge acolo si sa scape cu viata.

Insa abia in 327 i. Hr., Alexandru cel Mare a adus primele diamante din India in Europa. Asta in timp ce la aproape 100 de ani distanta, indienii au reusit sa compuna prima lucrare scrisa dedicata profitului economic, unde - evident - sunt mentionate si diamantele.

Evul mediu

Dupa ce Evul mediu a renuntat la valorile culturale pe care omenirea le descoperise pana atunci, multi au inceput sa revina la superstitiile de odinioara sau sa apeleze la leacuri ciudate pentru tratarea bolilor. O asemenea situatie ce implica si folosirea diamantelor a devenit celebra prin scrierile Sf. Hildegard.

Acesta a relatat cu in credinta populara se credea ca daca tii un diamant in mana cu care iti faci crucea, orice rana sau boala se va vindeca singura iar omul va fi din nou sanatos. Ba chiar si Clement, papa de la Roma a recurs la o asemenea superstitie, ingerand diamante pentru a-si vindeca stomacul. Din pacate asta nu a mers si este de banuit ca un asemenea tratament a reusit sa faca mai mult rau decat bine.

Totusi, cu timpul, proprietarii minelor de diamante au inceput sa realizeze cat de apreciate sunt de fapt aceste pietre pretioase, cu atat mai mult cu cat incepusera deja sa apara primele metode primitive de prelucrare. Asa ca au profitat de lipsa de cunostinte a oamenilor si au raspandit zvonul ca diamantele ar fi otravitoare. In acest fel au reusit sa isi controleze muncitorii, facandu-i sa renunte la obiceiul de a inghiti diamantele pentru a le putea sustrage din mina.

Dar in timp ce superstitiile tineau oamenii simpli la distanta de pretioasele pietre, in alte parti ale lumii incepeau sa se dezvolte primele manufacturi dedicate prelucrarii diamantelor. Astfel, in 1458 in Belgia, un anume Lodewyk van Berquem a reusit sa realizeze prima taietura intr-un diamant atunci cand a descoperit ca piatra poate fi taiata folosind chiar praful rezidual rezultat din alte taieri. Si tot el este cel ce a inventat conceptul de simetrie absoluta a tuturor fetelor diamantului. Dar pana in secolul XV, aceste pietre au fost rezervate exclusiv clasei conducatoare, regii si reginele fiind singurii in masura sa poarte diamante, simboluri ale puterii, curajului si invincibilitatii. Doar ca in timp, lucrurile s-au mai schimbat iar primul pas a fost facut in anii 1500 cand tot Berquem a fost si primul artizan al unui inel de logodna cu diamant, cadou primit de Maria de Burgundia cu ocazia cererii in casatorie facuta de Arhiducele Maximilian al Austriei.

Aceste descoperiri dar si evolutia tehnologica ulterioara le-a permis bijutierilor sa realizeze minunate forme si sa prelucreze diamante impresionante precum Koh-i-Noor care la 105 carate ale sale face acum parte dintre celebrele bijuterii ale Coroanei Britanice sau Spiritul lui Grisogono, cel mai mare diamant negru prelucrat ce are nu mai putin de 312,24 carate.

Timpurile moderne

Incetul cu incetul, provizia de diamante a Indiei a fost secatuita de exploatarea desfasurata aici de-a lungul secolelor. Asa ca pe la mijlocul secolului XIX cererea era deja cu mult mai mare decat oferta.

Insa chiar in acea perioada au mai fost descoperite doua mari zone bogate in diamante: Raul Orange din Africa de Sud si albia raului Argyle din Australia. iar daca in cazul Africii de Sud, exploatarea nu s-a desfasurat in cele mai bune conditii avand in vedere problemele sociale si politice de pe acest continent, Australia a evoluat pentru a deveni unul dintre principalii producatorii de diamante din lume, cu mai bine de o treime din productia anuala de pietre pretioase.

Iar astazi, comertul cu diamante este una dintre cele mai infloritoare industrii din lume, cu sute de bijutieri lucrand pentru a analiza, prelucra si vinde milioane de pietre pretioase, majoritatea nu mai mari de cateva carate dar suficient de accesibile pentru ca tot mai multe femei sa se bucure de un inel cu diamant sau de un frumos colier construit in jurul uneia sau mai multor asemenea pietre.

• Prec
• Mai departe