Primului documentar românesc despre naștere: "Îndrăznesc să nasc așa cum vreau!"
Marti 24 iunie 2014 vă asteptăm la Galați la proiecția primului documentar românesc despre...
Prin comparaţie cu naşterea planificată, din nou prin operaţie cezariană, naşterea vaginală după operaţia cezariană nu se asociază cu risc crescut de mortalitate maternă sau neonatală dar mortalitatea este uşor crescută aşa cum arată incidenţa rupturii uterine şi unele prognostice neonatale.
Riscurile operaţiei cezariene şi ale travaliului trebuie luate ambele în considerare atunci când se face consilierea privind modul de naştere. Lynda DeArmond, încearcă să răspundă următoarelor întrebări: Cât de sigură este repetarea operaţiei cezariene pentru mamă şi făt? Cu cât cresc morbiditatea şi mortalitatea cu fiecare nouă intervenţie chirurgicală abdominală? "De fiecare dată când abdomenul este deschis va apare o nouă cicatrice şi va creşte riscul de aderenţe şi de obstrucţii intestinale în viitor. Aceste riscuri trebuie luate în considerare atunci când o gravidă este consiliată privind modul naşterii.
Riscul de ruptură uterină pare să fie mai mare în cazul travaliului (şi conferă o creştere statistic semnificativă dar mică a morbidităţii dar nu şi a mortalităţii). Cu toate acestea, cicatricea uterină cedează uşor şi în absenţa travaliului şi acest lucru este descoperit uneori cu ocazia unei operaţii cezariene programate, de obicei fără efecte pentru mamă şi făt. Ar trebui să nu uităm că trimitem acasă o femeie tânără cu un copil nou-născut (şi acasă mai sunt şi alţi copii, cel puţin unul) şi cu o intervenţie abdominală majoră (printr-o cicatrice veche) pentru a se recupra după ceea ce unii definesc clar ca şi morbiditate. Operaţia cezariană este ometodă importantă în practica obstetricală dar trebuie să fim atenţi pentru a efectua cum este mai bine posibil şi să luăm în considerare toţi factorii legaţi de pacient şi preferinţele sale. Dar lipsesc în continuare date care să spună că naşterea vaginală după operaţia cezariană este nesigură." spune dr. Lynda DeArmond.
Contrar ţelurilor Healthy People 2010, rata operaţiilor cezariene este în creştere. Rata repetării operaţiei cezariene este acum de 88,7% în toate grupele de vârstă si rasele, cea mai mare rată depistată de Centers for Disease Control and Prevention (CDC) din 1989.
Cel mai recent review Cochrane a arătat că atât naşterea vaginală după operaţia cezariană cât şi repetarea operaţiei cezariene prin secţiune joasă transversă au riscuri şi beneficii, dar, după revizuirea dovezilor limitate, concluzia a fost ca nu există nici un trial adecvat care să ajute femeile şi profesioniştii să ia o decizie informată între cele două variante. Lipsesc mai ales studiile prospective randomizate controlate.
În încercarea de a cuantifica riscurile naşterii vaginale după operaţia cezariană, o revizuire sistematică a datelor din literatură a arătat că, prin comparaţie cu repetarea unei cezariene prin secţiune joasă transversă, naşterea vaginală după cezariană a crescut riscul de ruptură uterina de 2,7 la 1000 cazuri. Acest risc adiţional a fost adesea citat, inclusiv de raportul Agency for Healthcare Research and Quality dar se bazează pe un studiu prospectiv, nerandomizat, de cohortă. Concluzia autorilor a fost că "nu există diferenţe statistic semnificative între naşterea prin operaţie cezariană planificată şi naşterea vaginală după cezariană".
De la publicarea acelui studiu, un alt studiu, mare, multicentric, prospectiv, nerandomizat, cuprinzând 33.669 paciente nu a găsit diferenţe semnificative între naşterea vaginală după cezariană şi operaţia cezariană planificată pentru histerectomie (0,2 versus 0,3%), deces matern (0,02 versus 0,04%) şi deces neonatal (0,08 versus 0,05%).
Au fost identificate însă asocieri semnifcative pentru ruptura uterină în cadrul travaliului spontan (0,4 versus 0% cazuri) şi encefalopatia hipoxic-ischemică neonatală (0,46 cazuri la 1000 versus 0 cazuri).
Un studiu canadian de cohortă retrospectiv incluzând 308.755 femei a arătat, de asemenea, asocierea dintre naşterea vaginală după cezariană şi ruptura uterină (risc relativ 2,38) şi o tendinţă la creşterea mortalităţii materne în grupul cu cezariană (risc relativ 0,32). Efectul naşterii vaginale după cezariană este neclar. Spre deosebire de trialul mare negativ, un studiu mai mic, prospectiv, de cohortă, cuprinzând 24.529 naşteri a arătat o asociere mai mare cu decesul perinatal în cazul probei de travaliu (risc relativ ajustat 11,7).
Rata decesului perinatal a fost similară ratelor din cazul femeilor nultipare. În ceea ce priveşte morbiditatea, un studiu retrospectiv de cohortă a arătat că naşterea vaginală după operaţie cezariană s-a asociat cu o creştere a riscului de sepsis neonatal (1% versus 0%) comparativ cu operaţia cezariană planificată dar naşterea vaginală după cezariană a determinat mai puţine tahipnei tranzitorii neonatale (5 versus 7%) şi mai puţine hiperbilirubinemii (2% versus 6%).
Atât American College of Obstetricians and Gynecologists cât şi Society of Obstetricians and Gynecologists of Canada spun că femeilor care au în antecedente o operaţie cezariană ar trebui să li se ofere o probă de travaliu după consiliere adecvată despre riscuri şi beneficii. Mai mult, este permisă folosirea ociticinei dar nu este recomandată folosirea prostaglandinelor. Pe baza opiniei experţilor, ambele organizaţii încurajează naşterea vaginală după operaţie cezariană în instituţii care au la dispoziţie non stop obstetricieni şi anestezişti pentru a putea efectua operaţia cezariană de urgenţă.
Sursa: http://www.jfponline.com/home/article/how-safe-is-vaginal-birth-after-cesarean-section-for-the-mother-and-fetus/bfe7406705d59f19aef2a7d5a0655aa7.html
Traducere facuta de BABY CARE SIBIU