O alta poveste despre o nastere frumoasa

Prin vizorul camerei, vedeam perineul. Câmpul operator steril acoperea picioarele femeii. Părul negru al copilului apărea după o contracţie uterină. Câteva secunde mai târziu, şi capul era afară. Filmam. Rola de celuloid din cameră se terminase.

- Fina, aşteaptă o clipă, trebuie să schimb rola!, am spus.

- Bine!, a răspuns Fina. 

Contracţia s-a oprit şi am avut timp să schimb rola. Tânăra mamă s-a uitat la mine zâmbind, când o nouă contracţie m-a făcut să văd cum ieşea capul, apoi corpul copilului. Mâinile cu mănuşi ale obstetricianului l-au prins şi l-au pus pe abdomenul mamei. Era complet conştientă de rolul ei şi nu i se administrase nici o substanţă de anesteziere sau un analgezic. A zâmbit şi a fost stăpână pe situaţie, în fiecare clipă. Era fericită cu trupul rozal copilului peste ea. Era băiat. Cu 40 de zile în urmă, o pregătisem să obţină psihoanalgezia şi în acelaşi timp, programasem data la care să nască. Pregătirea a avut loc în timpul unui curs de Noesiterapie, cu peste o sută de moaşe din întreaga Spanie, ţinut la Asociaţia Medicală din Valencia, în noiembrie 1977.

Perineul se rupsese puţin când a ieşit capul şi, câteva minute maitârziu, a ieşit şi placenta. Femeia a fost într-o stare bună tot timpul, graţie psihoanalgeziei pe care a obţinut-o uşor şi a controlului voluntar şi conştient, exercitat asupra mecanismelor naşterii.

Ruptura de perineu a fost suturată. Acul a trecut iar şi iar prin această parte sensibilă a organismului, fără a fi nevoie de nici măcar un miligram de anestestezic. Se simţea perfect. Psihoanalgezia, obţinută prin puterea creatoare a gândului ei, a fost suficientă. Era complet relaxată şi vorbea cu cei din sală. Faţa ei era uscată, fără o picătură de transpiraţie. Gura şi limba îi erau umede, semn că era liniştită. Zâmbea permanent, încât una dintre asistente a hotărât să numească această intervenţie - "naşterea zâmbitoare".

Povestea unei nasteri

Sutura s-a încheiat, iar zona care fusese sterilizată, când a intrat încamera de naşteri, a fost spălată. Pacienta s-a ridicat şi a plecat singură, cu copilul pe care moaşa i-l pusese în braţe, după ce şi-a pieptănat părul. Copilul era roz şi respira normal, fără să plângă şi cântărea 3,6 kg. A zâmbit din nou şi a ieşit pe uşă. Când a trecut pe lângă o altă sală de naştere, a auzit ţipete de durere; o altă mamă era în suferinţă, înainte de naştere. Fina s-a dus în camera ei, a mâncat şi ne-a invitat şi pe noi. Familia era fericită, dar nu mirată. Era a doua oară când Fina năştea cu ajutorul psihoanalgeziei maternofetale.

In timpul unui curs de Noesiterapie, alesese data de 20 decembrie pentru a naşte. Pentru copilul anterior, alesese 8 mai (avea motivele ei şi, în ambele cazuri, acestea au fost corecte) iar în ambele naşteri, programarea a fost respectată.

A născut la Clinica de la Salud  în Valencia, unde succesul intervenţiei a rămas în amintire, mult timp. Am filmat ambele naşteri, pentru a le putea arăta specialiştilor de la cursurile mele. Acestea sunt documente foarte importante, care le demonstrează moaşelor şi doctorilor ginecologi, puterea creatoare a gândului uman. Femeile pot să controleze şi să direcţioneze mecanismele naşterii şi să obţină psihoanalgezia, pe întreaga perioadă de sarcină, naştere şi lăuzie. Psihoanalgezia este împărtăşită şi de copil, ceea ce elimină trauma de la naştere.

In timpul sarcinii, mamele învaţă să programeze toate lucrurile pe care le doresc pentru copiii lor. Acesta este un mod de a începe educaţia copiilor, cât timp ei sunt încă în pântecele mamei.

Andres Segovia, marele chitarist spaniol, a spus că s-a născut înapropierea unui atelier de chitare. A început să studieze chitara de mic. Un unchi de-al lui spunea, într-o înregistrare, că Andres părea să-şi amintească lecţiile de chitară, nu să le înveţe. Bineînţeles, îşi amintea sunetele care veneau de la atelier, şi pe care le auzise înainte de a se naşte.

Durerile naşterii îşi au originea în educaţia necorespunzătoare primită de femei, inclusiv în cea primită de la unii doctori.

Fragment din cartea  "Vindecare prin gandire. Noesiterapia" de Dr. Angel Escudero

Psihoanalgezia maternofetala este o tehnica ce implica anumite tipuri de sugestii, asemanatoare celor folosite in hipnoza. O alta tehnica similara este folosita de Ditta Depner in cursurile pentru gravide "ReNasterea" . Mamicile din Galati si imprejurimi pot solicita ajutorul la specialistii in hipnoza de la http://www.hipnoza.egalati.ro/.

 

Jucarii pentru copii isteti

10 activitati distractive si educative, perfecte pentru interior
S-au inmultit deja zilele cu temperaturi scazute, asa ca nu ne mai putem juca atat de des in parc sau nu mai putem planifica o iesire la munte in fiecare week-end. Asta nu inseamna, insa, ca lasam ploaia si frigul sa ne strice distractia impreuna cu copilul nostru! Mai ales ca avem la indemana o multime de variante de activitati distractive si educative, perfecte pentru interior. Esti si tu in cautarea unor astfel de solutii “pentru vreme rea”? U...
Mai mult...
Jucării care dezvoltă limbajul copilului
Există o mulțime de modalităti prin care putem ajuta copiii în dezvoltarea abilităților de comunicare. Totuși, cele mai distractive și mai eficace s-au dovedit a fi jocurile adaptate vârstei lor si care vor oferi multiple posibilități de dezvoltare a creativității. Jucăriile alese corect angajează simțurile copilului, îi declanşează imaginația și îl incurajează să comunice. Știi și tu că orice activitate care presupune învățare, poate fi realizat...
Mai mult...
Cum învățăm să numărăm prin joacă?
De la o vârstă fragedă copiii încep să memoreze cuvintele pe care le aud la părinți, astfel pot face cunoștință cu mediul înconjurător. Dacă fructele, culorile și legumele pot fi învățate prin observarea directă, cifrele devin o problemă din cauza succesiuni obligatorii. Este minunat cât de repede copiii rețin cuvintele ce numesc cifre, însă e mult mai greu să înțeleagă semnificația, rolul și organizarea logică a acestora. Unul dintre cele mai ef...
Mai mult...