Permiţând mamelor şi copiilor lor să stea conectaţi doar câteva secunde mai mult am putea salva viaţa nou-născutului, spun cercetări recente de la Baylor University Medical Center care urmează să fie publicate în American Journal of Obstetrics and Gynecology. S-a demonstrat că aşteptarea timp de 45 de secunde înainte de clamparea cordonului ombilical reduce riscul prematurului de hemoragie cerebrală. Sângele cordonului ombilical, plin de celule stem şi imunglobuline, pompat în aceste câteva secunde după naştere poate ajuta corpul copilului să se repare singur în mod natural, spun rezultatele studiului.
Încă din istorie, strămoşii noştri au înţeles bogăţia nutritivă a sângelui cordonului ombilical şi lăsau copiii ataşaţi de placentă câteva minute după naştere. Unele mamifere, precum cimpanzeii, lasă cordonul ataşat timp de zile după naştere, alte animale chiar mai mult timp. Cercetările de la Baylor leagă medicina modernă de acele instincte animale. Într-un studiu larg, cercetătorii au revizuit 148 prematuri foarte mici (cu vârstă de gestaţie sub 32 de săptămâni), o mixtură de cazuri vechi şi noi de la Baylor.
Când au comparat copiii care au fost separaţi imediat de placentă prin tăierea cordonului ombilical cu cei la care s-a aşteptat timp de 45 de secunde fectele aşteptării au fost evidente. "Am fost impresionaţi de rezultatele globale mai ales de reducerea semnificativă a hemoragiei intraventriculare cu aproape 50%", spune Arpitha Chiruvolu, principalul investigator al studiului. "Nu au existat efecte adverse şi semnificativ mai puţin prematuri din cei cu clamparea tardivă au avut nevoie de intubaţie la sala de naştere". În afară de reducerea riscului de hemoragie cerebrală care este principala cauză de deces la prematuri, întârzierea clampării cordonului ombilical a redus, de asemenea, nevoia de transfuzii de sânge pentru pierderi de sânge, deficitul de fier şi anemie.
Taierea tardivă a cordonului ombilical a devenit mai populară la nou-născuţii la termen dar aplicarea sa la prematuri era un pic mai neclară la prematuri mai ales pentru că medicii nu erau siguri dacă lăsarea prematurilor ataşaţi de placentă nu va face rău. Şi toate acestea în ciuda recomandării American College of Obstetricians and Gynecologists de a aştepta 30-60 de secunde înainte de clamparea cordonului ombilical la toţi nou-născuţii.
"Când am revizuit literatura legată de acest subiect am aflat că s-ar putea asocia cu prognostice bune la prematuri dar un mare număr de spitale nu au politici consecvente. Practica clampării tardive nu era aplicată universal datorită îngrijorărilor legate de eventuala întârziere a resuscitării acestei populaţii vulenrabile", spune Dr. Chiruvolu. Studii anterioare au implicat mai puţini participanţi dar studiul mare de la Baylor şi rezultatele acestuia pot da acestei practici suportul bazat pe dovezi de care are nevoie pentru a fi aplicată în practică. "Acest studiu arată că prin coordonarea dintre departamentele de obstettică şi neonatologie se poate pune la punct un protocol strict care poate duce la prognistice mai bune la prematuri fără efecte adverse.", spune Dr. Chiruvolu.
Întârzierea clampării cordonului ombilical nu este însă recomandată în toate cazurile. Întârzieri mai mari de 1 minut au fost asociate cu icter neonatal care necesită fototerapie şi unii nou-născuţi cu probleme respiratorii au nevoie de secţionarea imediată a cordonului ombilical şi resuscitare. Dincolo de aceste circumstanţe întârzierea clampării cordonului ombilical este o opţiune viabilă. "Nu ar trebui să avem ezitări legat de clamparea tardivă a cordonului ombilical la prematuri", mai spune Dr. Chiruvolu.
Traducere realizata de: BABY CARE SIBIU