Fiecare parinte isi doreste ca propriul copil sa fie fericit. Asa vine intrebarea: Cum facem un copil fericit?. O intrebare pentru care este foarte greu sa dai un raspuns complet si corect pentru toti. In aparenta este destul de usor sa faci un copil fericit daca ii cumperi o jucarie, o prajitura, il lasi sa se joace la calculator, ii pui filme cu desene animate si altele de genul asta. Dar in realitate lucrurile nu sunt chiar asa simple, jucariile pot aduce, un zambet pe fata copiilor si le dau o stare de bucurie ce poate dura un timp mai scurt sau mai lung, dar la un moment dat nu va mai fi suficient, asta inseamna ca nu este reteta corecta.

Unii copii adora sa se joace cat ami mult timp cu alti copii, sa fie inconjurat si sa interactioneze cu cat mai multe persoane, iar alti copii, doresc mai multa intimitate, ii face placere sa se joace singur sau doar cu un singur cupil sa parinte.

In majoritatea cazurilor, toti copiii fericiti au toate conditiile sufletesti necesare pentru a deveni si adulti fericiti. Asa ca putem afirma ca drumul spre fericire incepe inca din copilarie

copil fericitRolul parintilor in construirea fericirii copiilor este crucial, un parinte trebuie sa se foloseasca de propria experienta de copil, ce stia ca ia produs fericire sa repete pe propriul copil, iar ceea ce ia adus suferinta sa evite a repeta cu propriul copil. Adultii tind sa repete pe proprii copii experientele traite in copilarie.

Construirea fericirii copilului incepe inca din perioada intrauterina, se pun multe caramizi in primele zile de viata si constructia drumului spre fericire continua pe toata perioada copilariei. Pentru a intelege mai bine cat de importanta este aceasta perioada, puteti analiza si singuri diferentele psihologice dintre doi adulti, unul ce a fost abandonat  la nastere si crescut in orfelinate, si un adult ce a beneficiat in perioada copilariei de iubirea si atentia parintilor.

Bogatia aduce fericirea?

Este o alta intrebare la care multi parinti ar trebuie sa mediteze. In societatea moderna multi parinti muncesc mult si pana tarziu pentru a aduce bogatie materiala in sanul familiei si nu le mai ramane timp sa petreaca alaturi de copii. Si daca ve-ti intreba un copil de 2-7 ani ce prefera intre o jucarie scumpa si un tatic care sa se joace cu el, care credeti ca va fi raspunsul.

Unii considera ca ca lipsurile materiale ii fac nefericiti pe copii, si partial au dreptate, dar totusi nici abundenta nu-i face fericiti, asigurarea conditiilor materiale elimina un factor ce poate aduce tristete, dar nu reprezinta o sursa de fericire. Am vazut multi copii, care nu au o situatie materiala grozava dar care sunt foarte fericiti, si copii ce pot avea tot ce isi doresc din punct de vedere material dar sunt foarte nefericiti si frustrati.

Fericirea este de natura spirituala, si pentru a o dobandi e nevoie sa o hranim cu ceva tot de natura spirituala, un zambet, o mangaiere, o vorba buna, blandetea si timpul petrecut frumos alaturi de copil valoareaza mai mult decat cea mai scumpa jucarie din lume. Drumul spre fericire nu necesita bogatii materiale mari, dar necesita un suflet bun si iubitor.

 

Mai multe articole