Adultul care se joaca cu copilul este adesea tentat sa complice jocul.

Este indicat sa te joci cu el, dar nu uita: te joci tu cu el nu el cu tine. Lasa copilul sa se joace la nivelul lui.

Chiar daca uneori ti-e greu, abtine-te sa fii cel ce stie cum e bine, cum e corect, verbalizand “Nu asa se face, ci asa. Cerul nu este verde. Locomotiva nu sta la mijlocul trenului. Nu asa!”

Copilul nu are suficienta indemanare si nici nu-i pasa daca imita fidel realitatea. Daca il tot corectezi ii poti crea antipatie fata de jocul sau jucaria respectiva si un sentiment neplacut de nepricepere, inferioritate si dezamagire. Astfel faci mai mult rau decat bine, iar scopul jocului cu copilul tau este cu totul altul.

Lasa-l pe copil sa-ti arate cum va veti juca si ofera-i ajutor daca ti-l cere.

Daca jucaria e prea complicata pune-o deoparte pana creste suficient sa se poata juca cu ea.

Cand adultul se joaca cu copilul este bine sa nu uite ca la 2-4 ani sentimentele de dragoste, ura si frica ies repede de sub control, iar distinctia nu este foarte clara intre real si imaginar.

Un joc prea dur sau violent poate place copilului, dar ulterior ii poate aduce nesomn si cosmaruri. Daca o faci pe vrajitoarea, lupul si insotesti cu gesturi si sunete joaca ta poti accentua o stare de frica, de aceea e bine de evitat acest tip de joaca.

Ironiile la adresa copilului sunt greu de suportat de catre acesta, mai ales ca micutul nu stie sa se apere si sa-ti raspunda in acelasi mod. Daca esti oboist, plictisit sau suparat si nu poti sa te debarasezi de presiunile tale, mai bine amana joaca cu copilul.

Profita de joc pentru a fi in compania copilului tau. Creeaza momente frumoase, placute si relaxante care contribuie la starea de bine a copilului.

sursa www.problemele-copilului-meu.ro/educatie/index.php?action=material&id=13&jocul

 

Mai multe articole