In ultimul timp, mai ales datorita noilor schimbari legislative, a schimbarilor de mentalitate dar si a cresterii numarului de cupluri ce au probleme de fertilitate, din ce in ce mai multe cupluri care nu pot avea copii apeleaza la o solutie alternativa: adoptia.

Sunt cupluri care recurg la aceasta solutie foarte delicata doar atunci cand cuplurile au epuizat toate caile posibile pentru a procrea, dar sunt si cupluri care doresc sa adopte chiar daca sunt fertile sau chiar au deja copii naturali.

Inainte de a va raspunde la nenumaratele intrebari care va preocupa, inclusiv la cele legate de latura emotionala, trebuie amintit faptul ca din punct de vedere statistic se observa ca majoritatea copiilor adoptati beneficiaza in general de o educatie mai sanatoasa si de o atentie mai mare decat copiii aflati in intretinerea parintilor naturali.

Aceasta atentie sporita pentru educatia copilului, se poate si datorita faptului ca parintii ce aleg calea adoptiei au in general o educatie si venituri peste medie, un parinte care a facut multe eforturi pentru a concepe un copil si a facut mutle sacrificii va sti sa il pretuiasca mai mult, in acelasi timp familia adoptiva incearca inca de la inceput sa impuna copiilor propriul lor sistem de valori si conceptii, prin oferirea unei educatii care sa contracareze educatia precara anterioara si chiar predispozitiile genetice.

Trasaturile de personalitate pot fi evidentiate inca de la varste fragede si necesita o atentie si o actiune rapida fie pentru a le dezvolta in cazul in care acestea sunt bune, fie pentru a le combate, daca acestea sunt rele.

Un copil adaptat in familia adoptiva

Din pacate, aceasta atentie excesiva si monitorizare prea atenta ii determina pe unii parintii adoptivi sa aiba o atitudine de neincredere; caz in care, parintii ajung sa interpreteze gresit actiunile copiilor si intr-un final acestea sa se faca in detrimentul educatiei lui. In plus un copil care simte ca parintii nu au incredere in el se poate dezvolta mai greu, si poate fi mai dificil de modelat.

Situatia este chiar mai complexa atunci cand copilul este adoptat la o varsta mai inaintata. Dupa ce a acumulat amintiri si experiente in alte conditii (alte familii sau casa de copii), total diferite de cele de care are parte in familia adoptiva, acesta si-ar putea dezvolta in cele din urma sentimentul de a fi un strain in familia adoptiva, in cazul in care climatul de acasa in care traieste ii da o impresie de restrictionare a libertatii si de educatie prea strica.

In acelasi timp un copil ce a avut o viata grea inainte de adoptie este posibil sa aprecieze mai mult conditiile si sansele oferite de parintii adoptivi.

Aceasta situatie care rezulta din excesul de atentie sau de supraveghere cu care este inconjurat, ii poate afecta personalitatea si il poate face sa aiba anumite indoieli cu privire la utilitatea sa, sa nu se simta iubit cu adevarat (chiar daca parintii il iunesc enorm, el poate percepe lucrurile diferit), avand impresia ca este un strain, cobaiul unui cuplu caruia natura nu i-a permis sa procreeze si care este folosit de acestia pentru a-si indeplini instinctele lor parintesti.

Este extrem de periculos sa lasati sa planeze o astfel de perceptie in sufletul unui copil adoptat, pentru ca in acest fel se deschide calea pentru o serie de diverse probleme: fuga de acasa, tulburari psihice, depresie pentru parinti.

De asemenea, un sfat pe care il pot oferi cuplurilor care doresc sa adopte un copil sau au facut deja acest lucru, este sa isi dea frau liber sentimentelor si sa se comporte cat mai sincer cu copiii, fara sa aiba motive ascunse sau sa se ghideze dupa idei preconcepute, sa le acorde incredere, pentru ca o neincredere mascata de afectiune va duce in cele din urma la neincredere, ura si in cele mai rele cazuri, la violenta.

Cel mai bine este sa lasati instinctul sa va ghideze in aceasta cauza nobila, iar daca doriti cateva sfaturi si indrumari pentru a va simti mai siguri in ceea ce faceti puteti apela la un psiholog sau la un educator, care va poate ghida putin, dar cheia este tot la voi.

Educarea unui copil adoptat nu poate fi improvizata. In momentul in care alegeti sa adoptati un copil, trebuie sa fiti constienta ca din acel moment aveti responsabilitate de a-l indruma si a-l ghida in viata.

 

Mai multe articole