Afla care va fi sexul copilului tau cu o metoda chinezeasca
Veche stiinta a civilizatiei chineze si-a mai dezvaluit unul dintre secretele sale....
Trecerea de la viata de cuplu la cea de familie este dificila pentru ambii parinti; sentimentul de inadecvare si temerile nu fac decat sa complice lucrurile. In cele ce urmeaza sunt prezentate sfaturile specialistilor.
S-a nascut bebelusul! Si in viata voastra de cuplu se vor schimba multe. V-ati si dat seama de asta din primele zile dupa ce l-ati adus acasa pe micut:daca inainte va puteati permite oricand o clipa de intimitate, acum a devenit foarte greu.
Nasterea unui copil, mai ales a primului, aduce, in afara de fericire, si o perioada dificila de adaptare, ce are ca scop crearea unui nou echilibru in cuplu. In aceasta faza delicata, este important sa redescoperiti ca sunteti si amanti, sa fiti impreuna, chiar sa puneti o bariera psihologica intre voi si copil. In practica, se intampla sa va spuneti: “Ca parinti ne ocupam de el, dar asta nu trebuie sa ne impiedice sa avem grija si de noi.”
La inceput, toate acestea pot parea dificile, nu numai pentru ca trebuie sa raspundeti tuturor exigentelor legate de ingrijirea copilului, dar si pentru ca apar alti numerosi factori, printre care si schimbarea rolurilor jucate de cei doi: acest lucru se intampla deoarece, cand devine parinte, fiecare elaboreaza un raspuns psihologic care poate fi lent si nu intotdeauna cel scontat. De asemenea, este foarte important raportul pe care il stabileste fiecare dintre parinti cu noul-nascut, in care trebuie sa existe loc si pentru partener.
Pe urma, mai e in joc si dimensiunea cea mai intima a vietii de cuplu: in aceasta faza, de regula, relatiile sexuale trec prin momente dificile. Regasirea complicitatii dintre cei doi necesita rabdare si trebuie sa aiba savoarea unei recuceriri treptate.
Dupa nastere, multe femei se simt obosite, cufundate intr-o lume aproape ireala, datorita ritmului neregulat de somn si veghe al micutului. La extenuare se adauga si o senzatie de dezorientare: sa-ti dai seama ca ai devenit mama, sa intelegi semnificatiile acestei schimbari, implicatiile ei, nu este un proces rapid, ci necesita timp. In aceasta situatie, restul trece pe planul al doilea, inclusiv timpul dedicat vietii de cuplu.
Ca sa nu mai vorbim de relatiile sexuale: adesea, sunt ultima dorinta… Acest lucru se intampla independent de ceea ce simtim pentru partener: ba chiar uneori, dupa nastere nutrim un sentiment mai profund fata de el. Insa diminuarea dorintei sexuale persista cateodata si dupa lauzie, cand conditia fizica a femeii permite reluarea raporturilor sexuale.
Adevarul e ca proaspata mamica este absorbita de dificila sarcina a alaptatului, fara sa mai mentionam ca, din punct de vedere psihologic, se simte mai mult mama decat femeie. Dezinteresul fata de sex este sporit de “furtuna” provocata de prolactina, hormon care stimuleaza productia de lapte si are, in acelasi timp, o influenta negativa asupra libidoului. Pe langa aceasta, transformarile hormonale produc uscaciune vaginala. In plus, femeii ii este teama ca nu ii va mai placea partenerului din cauza kilogramelor in plus, ca va ramane din nou gravida sau ca va simti durere, ceea ce ii inhiba dorinta.
Daca, in aceasta perioada, nu ai chef sa faci dragoste, nu trebuie sa te simti vinovata. Incearca totusi sa intelegi ca, pentru el, aceasta atitudine va fi mai greu de suportat. Are nevoie de putin timp sa invete sa te imparta cu noul-venit.
Incearca sa vorbesti cu el, sa ii explici probleme tale, sa ii ceri rabdare cu tine: daca va impartasiti emotiile placute, veti reusi sa va rezolvati problemele si sa va apropiati din nou unul de celalalt. Insa exista un risc in cazul in care discutia cuplului se axeaza doar pe copil. Ii vorbesti partenerului tau numai despre micut? Il intrebi intrebi ce mai este pe la serviciu sau cum se mai simte? Este esential sa va mentineti viu interesul pentru alte aspecte ale vietii, c sa va amintiti ca nu sunteti doar voi parinti. Si evitati sa va spuneti “tata” si “mama”: psihologii nu va sfatuiesc sa o faceti, pentru ca astfel renuntati la identitatea de cuplu, considerandu-va doar parinti.
Poate parea un lucru complet irational, dar se intampla mai des decat credem. Tatal poate fi gelos pe copilul lui: partenera, care inainte nu avea ochi decat pentru el, isi daruieste tot timpul si energia micutului. E normal sa se simta oarecum exclus, dar trebuie sa aiba grija ca aceasta impresie sa nu se transforme in “autoexcludere”, care se aseamana cu ranchiunea, si denota o anumita imaturitate.
In loc sa isi invinuiasca partenera, barbatul ar trebui sa o sustina in aceasta perioada, adica sa ii permita sa se dedice copilului fara sa aiba altele pe cap. De exemplu, ar putea sa se ocupe de casa si de cumparaturi mai mult decat inainte, sau sa cheme pediatrul sau ginecologul in caz de nevoie. De fapt, femeia are acum mai multa nevoie sa se simta protejata si incurajata de partenerul ei.
Dupa ce trece aceasta prima perioada, rolul tatalui se schimba treptat: acum trebuie sa ii ajute pe mama si pe copil sa se mai desparta catva timp, sa devina mai independenti unul de celalalt. Astfel, ar putea sa se ocupe din cand in cand de micut, pentru ca mama sa poata iesi din casa, la cumparaturi, sa se vada cu o prietena, sau pur si simplu sa se odihneasca. In plus, tatal ar trebui sa faca mai usoara aceasta perioada de relativa indepartare, atragandu-si partenera si incercand sa recreeze acea intimitate de dinainte.
Insa ea s-ar putea simti mai putin atractiva, pentru ca nu si-a revenit in forma: e momentul potrivit sa o asiguri ca e frumoasa si sa ii faci curte. Unii barbati satisfac dorinta sexuala diminuata a partenerei, desi le e frica sa nu-I provoace durere: totusi, uneori aceste retineri ascund alte temeri. Proaspetii tatici care au asistat la nastere pot sa ramana puternic impresionati de suferinta partenerei, de vederea sangelui si a plagilor, pentru ca, inconstient, se simt raspunzatori. In alte cazuri, modificarile aparatului genital feminin de dupa nastere pot duce la un fel de blocare al dorintei, pentru ca barbatului ii este greu sa accepte ca partenera lui este mama, nu doar amanta. Acest lucru se intampla cand, din cauza stimularii sexuale, unele femei pierd lapte din san in timp ce fac dragoste, ceea ce il inhiba pe partener.
Desigur, atunci cand cuplul face eforturi pentru a isi relua viata sexuala, barbatul nu prea are rabdare si ii incotesc in minte unele indoieli: “Poate nu ma mai iubeste.” De fapt, este vorba de o “criza” de moment: activitatea sexuala revine la normal dupa trei luni de la nastere. Mai devreme, nu e cazul sa insistati: nu este neaparat necesar sa aveti raporturi sexuale complete, importante sunt si mangaierile, imbratisarile, pentru a va regasi complicitatea de dinainte. Numai daca, peste 4 - 5 luni, situatia nu se amelioreaza, puteti cere ajutorul unui specialist.
- Incearca sa ai putina rabdare cu partenera ta, ajut-o la noile ei indatoriri si da-I timp, dar imparatseste-i temerile tale. Ea va sti cu siguranta cum sa te linisteasca si sa te faca sa intelegi ca nu are nici o intentie sa te lasa pe dinafara. Doar trebuie sa va gasiti un nou echilibru.
- Ceeea ce conteaza in acest moment este intelegerea reciproca, capacitatea de a sesiza nevoile si greutatile celuilalt. Daca ea are unele temeri, incearca sa nu ii subapreciezi starea de sufleteasca, evita sa o critici si fa eforul de a ii intelege sentimentele si de a o ajuta sa gaseasca o solutie.
- Considera viata sexuala o cetate de recucerit. Nu o compara cu cea de dinainte: poate ca ceva se va schimba in felul vostru de a face dragaste, dar nu e imposibil sa va intelegeti chiar mai bine decat inainte. Acum incearca mai ales sa dai atentie deosebita tandretei, care iti va linisti partenera.
- Ca sa va potoliti temerile si indoielile din aceasta perioada de inceput, comparati-va cu alte cupluri de proaspeti parinti. Acest lucru va ajuta sa vedeti realitatea cu mai multa detasare si ironie si sa fiti mai putin exigenti cu voi insiva si cu partenerul.
- Solicitati ajutor, va trebuie un pic de timp pentru voi doi. Puteti castiga acest ragaz, care va va trezi din nou dorinta de a fi impreuna, daca il lasati pe micut cu o persoana de incredere. Nu e absolut necesar sa iesiti pentru a va regasi: puteti foarte bine sa vedeti un film la televizor, sa stati de vorba asezati pe canapea sau sa faceti un dus impreuna… Invatati sa petreceti ceva timp numai voi doi, fara a regreta trecutul: este cea mai buna modalitate de a va gasi un nou echilibru.