Nici nu stiu ce sa spun..oricum cuvintele sunt de prisos acum.Ciudat si de neinteles este cateodata destinul...eu nu am cum sa inteleg de ce se intampla asa ceva.Multa rabdare si putere sa poti merge inainte!
Imi pare nespus de rau si imi doresc ca Dumnezeu sa iti dea sanatate si puterea necesara de a trece peste acest soc! iti doresc tot binele din lumea asta, iar copilul vostru cu siguranta va vegheaza de acolo sus! Fiti puternici!


sunt alaturi de tine cu sufletul,Elda.e cea mai mare suferinta a unei mame....din pacate si eu am trecut prin asta,doar ca puiului meu inimioara nu i-a mai batut la 6 saptamani.era tare mic, ca un bob de fasole,asa l-am vazut la ecograf. e cumplit...nu cred ca exista cuvinte pt o asemenea tragedie,doar gandul ca Dumnezeu a mai avut nevoie de un ingeras..........de acolo de sus te vegheaza si iti trimite dragostea ei infinita,iar ingerasii nostrii sunt fericiti alaturi de Dumnezeu.eu asa gandesc si asa am reusit sa imi revin psihic.