Interviu cu Dorina-Grațiela Aolăriți autoarea cartii "Secretul fetei frumoase"
Dorina-Grațiela Aolăriți (n. 1981) a absolvit Universitatea Națională de Arte din...
Cunoașterea la nivel nativ a unei limbi străine reprezintă un avantaj extrem de important pentru tinerii care doresc să se angajeze într-o companie de top, cu atât mai mult dacă este vorba de o limbă străină mai puțin accesibilă precum germana.
Am discutat cu Despina Hoinaru, Managing Director Die Biene Maja, grădiniță cu predare exclusivă în limba germană, despre importanța asimilării acestei limbi de către cei mici încă din primii ani de viață.
MamicaMea: De ce este important pentru copii să învețe o limbă străină încă din primii ani de viață? Care este vârsta optimă, raportat de exemplu la limba germană? Este valabilă pentru orice limbă străină?
Despina Hoinaru: Învățarea unei limbi străine încă din primii ani de viață reprezintă o oportunitate de dezvoltare a copilului, baza de cunoștințe acumulată fiind premiza pentru performanță în aprofundarea acelei limbi. Din experiența noastră, vârsta optimă de începere a învățării unei limbi străine este de 2 ani, când obiectivul de fluență în vorbire este setat la vârsta de 6-7 ani. Există numeroase studii care arată că în momentul în care copiii intră în contact cu o limbă străină în primii 2-3 ani de viață pot ajunge mult mai ușor la nivelul unui vorbitor nativ, pentru că învățarea se face în mod natural și la fel de ușor ca asimilarea limbii materne. Deoarece copiii sunt mult mai puțin expuși limbii germane spre deosebire de engleză, în acest caz, vârsta de începere a studiului trebuie să fie cât mai mică.
MamicaMea: Are germana anumite particularități care influențează modul în care copiii o asimilează? Care sunt dificultățile pe care le întâmpină copiii? Cum evoluează aceste dificultăți în cazul unor copii mai mari, de exemplu?
Despina Hoinaru: Fiind o limbă cu gramatică mult mai complexă, cu multe reguli și cu la fel de multe excepții, învățarea limbii germane la vârste mai înaintate poate fi o adevărată provocare. Motivul e simplu. Dacă adulții sau chiar copiii mai mari caută să rețină structuri gramaticale, terminații sau elemente de structură ajutătoare, cei mici pot asimila în mod natural noțiuni de vocabular, pronunție, topică și își pot îmbogăți cu ușurință bagajul de cuvinte. Pentru aceasta, copiii trebuie sa o audă constant, să fie încurajați să o repete, să o folosească la jocuri, să cânte și să recite.
Fereastra de oportunitate pentru învățarea naturală a oricărei limbi este între 0 și 7 ani. Totul depinde de obiectivul de învățare, un copil care începe mai târziu studiul unei limbi este foarte puțin probabil să atingă nivelul de fluență într-o perioadă scurtă. Este foarte important pentru părinți să stabilească de la început direcții de dezvoltare și obiective pentru copiii lor, ținte care să fie realizabile.
MamicaMea: Care ar fi nivelul de pregătire ideal la limba germană la care un copil ar trebui să ajungă la ieșirea din grădiniță?
Despina Hoinaru: Dacă obiectivul setat este ca acel copil să ajungă la un nivel superior de cunoaștere a limbii germane, la terminarea grădiniței cu siguranță că va trebui să o poată vorbi fluent.
MamicaMea: Care sunt metodele de predare în grădiniță? Cum învață cei mici germana?
Despina Hoinaru: Există un sistem de teme lunare care se parcurg anual, la un nivel de complexitate adaptat vârstei. Activităţile sunt structurate după un orar care să ofere în acelaşi timp variaţie dar şi oportunitatea de a recapitula în diferite maniere un anume vocabular, pentru ca el să se fixeze. Toate activităţile reprezintă un suport de învăţare, un „pretext” de a exersa cu plăcere şi în joacă limba.
În plus toate dialogurile cu personalul se desfăşoară în limba germană. Principiul este acela al imersiunii – metoda cea mai eficientă şi cu cele mai bune rezultate.
MamicaMea: Care ar fi traseul ideal pe care un copil ar trebui să-l urmeze pentru a ajunge aproape de nivelul nativ – este suficient ce învață la grădiniță sau trebuie făcute eforturi și în afara grădiniței?
Despina Hoinaru: Este un proces de durată care necesită răbdare și perseverență. În primul rând, este foarte importantă participarea la programul unei grădinițe cu predare integrală în germană, un program mult mai complex decât un curs opțional sau intensiv. Este ideal pentru părinți să știe nivelul de germană al celor care predau iar, dacă nu pot verifica direct, trebuie să găsească surse credibile.
În condiţii normale, în care un copil începe la vârsta de 2 ani şi participă constant, fără întreruperi la program, el ajunge la un nivel ridicat de fluenţă. Orice întrerupere dăunează, rupând ritmul de învăţare.
Există situaţii când trebuie făcute eforturi şi în afara grădiniţei. Vorbim aici fie de copiii care au început târziu şi doresc să recupereze sau de copiii care au diverse dificultăţi de acumulare a limbajului în general.
MamicaMea: Ce oportunități au copiii care învață limba germană de mici?
Despina Hoinaru: În primul rând învăţarea oricărei limbi de la vârste mici contribuie semnificativ la dezvoltarea intelectului, lucru confirmat de nenumărate studii. Învaţă mult mai uşor apoi alte limbi străine.
Oportunitatea extraordinară pentru cei care învaţă germana o reprezintă însuşi faptul că profită de aceşti ani care trec nu doar cu joacă, ci şi cu folos. Acumulează în joacă un capital de cunoştinţe pe care mult mai greu l-ar putea acumula mai târziu. Ajung la numai 6 ani să vorbească o limbă grea, pot urma o şcoală cu predare în limba germană, ceea ce le oferă acces la un întreg univers cultural.
E important să reţinem că, pe cât de repede o învăţa, pe atât de repede o pot şi uita dacă părinţii nu menţin preocuparea pentru limba germană activă, într-o formă sau alta şi după terminarea grădiniţei.
Pentru parcursul lor ulterior, germana înseamnă un avantaj competitiv semnificativ, într-o lume în care cunoaşterea limbii engleze reprezintă o condiţie obligatorie şi nu un plus.