Ai cunoscut cazuri in care copilul nu seamana nici cu mama si nici cu tatal, dar are ceva din caracteristicile fizice sau psihologice ale primului iubit al mamei sau a unui  partener sexual pe care femeia l-a avut inainte de a fi cu tatal copilului? Unii ar fi tentati sa creada ca copilul are alt tata, dar sunt situatii in care nu se poate pune la indoiala paternitatea.

Fenomenul are o explicatie, sunt deja mai multe cazuri documentate in lume, fenomenul este numit TELEGONIE, iar cercetatorii galezi au avansat teoria ca orice bebelus poate mosteni ceva din materialul genetic al primul partener sexual al femeii dar si a celorlalti parteneri sexuali. Acestia considera ca spermatozoizii barbatului pot transmite caracteristicile genetice si ovulelor imature ale femeii aflate inca in ovare. Aceste gene au 50% sanse sa faca parte din zestrea genetica a viitorului bebelus, indiferent daca acesta va fi conceput cu un alt barbat, aceste gene pot determina diferite caracteristici ale copilului de cele mai multe ori neobservabile, dar rareori poate fi vorba de gene responsabile de infatisare, precum culoarea ochilor si a pielii, fizionomia, mimica, gesturi, etc .

In concluzia indiferent de bărbatul cu care femeia a conceput un copil, exista o posibilitate foarte mica ca acesta ar semene cu primul ei partener sexual ce a lasat lichidul seminal in vaginul femeii. Mai mult, fiecare partener sexual poate avea o influenta asupra structurii ADN-ului ai copiilor ce ii va avea femeia.

paternitate

Aceasta teorie nu este acceptata de toti oamenii de stiinta, insa astfel de cazuri sunt tot mai frecvente. Profesorul universitar John Parrington de la Oxford, sustine ca desi TELEGONIA a fost demonstrata pe insecte sau sobolani, nu poate fi sustinuta 100% ca fiind valabila si in cazul fiintelor umane.

Principala concluzie a telegoniei este următoarea: cu cât o femeie avut mai multe contacte sexuale cu alti parteneri sexuali până la naşterea primului copil, cu atât cresc sansele ca acest copil sa aiba in ADN gene ce apartin partenerilor din trecut, in special al primului. 

Telegonia a fost demonstrata pentru prima data de biologul francez Felix Le Dantec. Exemplul pe care si-a bazat si demonstrat teoria a fost atunci cand o iepa care a fost împerecheată cu un mascul zebră, fara sa rezulte un urmas, deoarece se considera genomurile celor două specii sunt incompatibile, dar peste ceva timp aceeaşi iapă a fost împerecheată cu un cal, pana aici nimic neobisnuit, dar partea ciudata a fost ca, mânzul iepei a ieşit vărgaţ ! Si de aici pana la pana la teoria TELEGONIEI nu a mai fost decat un pas.

O alta teorie pe care o puteti auzi si in filmul de mai jos spune ca fenomenul are loc la nivel cuantic, cu alte cuvinte informatia genetica din cromozonii spermatozoidului poate fi transmisa la nivel cuantic catre cromozonii ovulelor aflate inca in ovare, cromozonii avand capacitatea de a transmite si memora informatie pe cale ondulatorie, prin undele emise de moleculele si atomii ce compun cromozonii.

 Cercetările facute in cazul iepei cu manz vargat au demonstrat ca spermatozoizii zebrei au rămas o vreme în corpul iepei, apoi s-au descompus si eliminat. O parte din materia ce a compus cromozonii spermatoziuzilor a ramas sub formă de corpusculi ondulatorii, adică informaţii ce rămân în memoria celulelor, ce au putut calatori cu usurinta prin corpul femelei, iar o parte din acestia au ajuns fie la ovare fie s-au integrat in fetusul de mai tarziu. La fel stau lucrurile şi în genetică umană.

Copii „ai leleli” Geneticienii au explicat și cum a fost posibil să vină pe lume un copil negru rezultat dintr-un cuplu de albi. Pentru că primul iubit al mamei fusese un bărbat de culoare, informaţia genetică rămasă intactă a influenţat structura genetică al copilului, chiar dacă acesta a fost conceput cu un bărbat alb. Telegonia este astfel o realitate, chiar dacă acest lucru nu este pe placul tuturor, iar corpul uman se supune unor legi stricte din punct de vedere genetic.

 

O femeie a scris sub protectia anonimatului urmatoarea poveste , daca ceea ce spune ea este real este o dovada a fenomenului telegoniei
Mi-e si rusine sa scriu asta, dar toate prietenele si rudele care l-au cunoscut pe Lucian, fostul meu prieten, se indoiesc de faptul ca Mihaita e copilul iubitului meu actual. Nu stiu cum sa le demonstrez ca se insala amarnic. As putea face un test ADN ca sa le dovedesc ca, desi seamana cu fostul, copilasul meu nu are nicio legatura cu el. Mi-e teama sa ii propun iubitului meu testul de paternitate pentru ca nu stiu ce consecinte ar avea aceasta solicitare.

Cu toate astea, vreau si eu sa stiu de ce fiul meu seamana cu fostul? V-as trimite o fotografie cu el, dar imi e teama ca sotul meu sa vada asta. Numele fostului meu iubit si numele meu sunt fictive. Imi e si rusine de ceea ce traiesc”,  Valentina.

 

Mai multe articole