Cresterea numarului de diabetici are in vedere toate categoriile de varsta. Si, din pacate, printre acestia se afla si foarte multi copii. In ultimii zece ani, numarul copiilor sub 4 ani bolnavi de diabet a crescut cu 75 %.

Numarul de cazuri de diabet de tip 1 (diabet insulino-dependent) la copii variaza foarte mult de la o tara la alta. Incidenta este de 0,1 la 100 000 de copii in China si de 36,8 la 100 000 de copii in Finlanda. 

Din ce in ce mai multi copii cu diabet

Cresterea alarmanta a cazurilor de diabet la copiii sub 4 ani de 75 %, nu se intalneste insa si la adolescentii cu varsta cuprinsa intre 15 si 19 ani. Aceasta evolutie nu este insa fara consecinte, ea reprezinta o provocare pentru medicina. Intra-adevar, cu un diabet debutat in copilarie, riscul de complicatii este mai mare.

In plus, diabetul de tip 2, de obicei, afecteaza din ce in ce mai multi adulti tineri, din cauza numarului tot mai mare de copii obezi.

Cauzele diabetului  inca neclare

Pentru a explica aceasta crestere a incidentei de diabet de tip 1 la copii, au fost avansate mai multe ipoteze.

Pe de o parte, se incrimineaza factorii de mediu si alimentatia. Astfel, constatam ca numarul de cazuri de diabet este invers proportional numarului de alaptari.

Pe de alta parte, factorii care tin de igiena (igienizarea mediului in care stau sugarii poate sa provoace modificari ale sistemului imunitar general prin intermediul sistemului digestiv).

copii cu diabetDe retinut este faptul ca diabetul de tip 1 este o boala autoimuna, altfel spus, este o reactie de atac a organismului impotriva propriilor celule. In acest caz, victimele sunt anumite celule din pancreas care secreta insulina, necesara pentru asimilarea corecta a zaharurilor de catre organism.

Desi diabetul la copii are multe elemente comune cu diabetul la adulti, acesta are si elemente distinctive. Precocitatea debutului si evolutia acestuia pe termen lung, creste riscul de complicatii. In plus, copilul trece prin diferite etape. Astfel, pubertatea este o perioada sensibila a bolii, care necesita o modificare a tratamentului. In cele din urma, copilul este el insusi terapeutul propriu. Mediul sau socio-cultural joaca uneori un rol important in abordarea corespunzatoare a bolii.

Ca si in cazul altor patologii, riscul de probleme afective si psihiatrice la acesti copii este mai ridicat decat la restul populatiei. Studiile care au arata o crestere a riscului de probleme psihologice la tinerii diabetici nu sunt intotdeauna concludente. Se observa uneori, in adolescenta, o negare a bolii care afecteaza tratamentul (acestia isi injecteaza o doza excesiva de insulina sau nu isi injecteaza deloc). Conflictele afective majore la copii pot fi provocate si de spitalizare.

Simptomele din timpul tratamentului

Lipsa insulinei va induce o sete intensa. Copilul va bea si va urina mai mult decat de obicei. Uneori sufera de enurezis. Cand se descopera boala, la aproape un sfert dintre cazuri (23 %) sunt prezente durerile abominale. Cei mai multi se plang de o oboseala acuta si de o vlaguire de puteri. In cazul in care exista semne care sugereaza un diabet, la un copil sau la un adolescent, de obicei este suficienta o analiza a nivelului de glucoza din sange pentru a se confirma diagnosticul.

In pediatrie, insulinele au actiune rapida si  intermediara, in general cu doua injectii pe zi. Acestea sunt usoare, dar au nevoie de o tehnica riguroasa. Varsta la care copilul poate sa isi faca singur injectiile este foarte variata. Intre 8 si 12 ani, el poate fi incurajat sa devina independent in tratarea bolii sale.

Din punct de vedere nutritional aporturile necesare cresterii si dezvoltarii unui copil bolnav de diabet sunt aceleasi ca si in cazul unui copil sanatos. Programul aportului alimentar si stabilitatea cantitatii de glucide trebuie urmarita in permanenta.

Activitatile fizice sunt incurajate la copilul cu diabet. Dar cu toate acestea, parintii ar trebui sa fie constienti de faptul ca activitatea fizica intensa poate duce la cetoacidoza in cazul in care echilibrul glicemic este afectat.

Cercetarile au ca scopuri imbunatatirea tehnicilor de injectare, miniaturizarea acestora si crearea de senzori pentru masurarea glicemiei. Imunoterapia (care vizeaza contrarea raspunsului imunitar al organismului) si terapia celulara (care consta in modificarea unor celule ale pancreasului) sunt pistele pe care medicina le exploreaza in prezent.

 

Mai multe articole