Tumorile pot fi non-canceroase ( benigne ) sau canceroase ( maligne ). O tumoare benigna nu invadeaza nici tesutul si nici organele vecine si nu reapare de regula dupa ce a fost tratata. Din contra insa, o tumoare maligna se poate propaga si se poate infiltra in alte tesuturi sau poate invada organele vecine.
Incidenta cancerului de col uterin a scazut spectaculos dupa anii 1950 iar depistarea efectuata cu ajutorul testului Papanicolau a jucat un rol de o importanta majora in acest sens. Testul Papanicolau consta in obtinerea unui frotiu (o lama care contine celule din biopsia cervical) din celulele colului uterin biopsiate in prealabil. Scopul acestui test este acela de a identifica modificarile celulare anormale la nivelul cervixului (col uterin) si de asemenea de screening pentru cancerul de col uterin, in acest sens facandu-se testul Papanicolau in fiecare an.
Asa cum am spus mai sus unele din aceeste modificari sunt non-canceroase, insa o parte din ele pot devein canceroase. Daca insa celulele precanceroase nu sunt depistate la timp si nu este urmat nici un tratament, ele pot evolua spre un cancer care sa atinga in final colul uterin. Prin urmare efectuarea periodica a testului Papanicolau permite depistarea la timp a celulelor precanceroase si insituirea unui tratament inainte ca ele sa devina canceroase.
Factorii de risc, stabiliti in urma efectuarii unor studii epidemiologice, pledeaza in favoarea caracterului de afectiune cu transmitere sexuala a cancerului de col uterin.
1. Numarul partenerilor sexuali. O viata sexuala precoce ( inainte de 18 ani ) a fost asociata cu un risc crescut de cancer de col uterin. In plus, anumite comportamente sexuale ( cum ar fi un numar crescut de parteneri sexuali sau un partener care are mai multe partenere sexuale ) pot creste riscul de cancer de col uterin. Daca se considera ca riscul este egal cu 1 pentru un singur partener sexual al femeii, acesta va creste astfel:
- de 8 ori daca femeia a avut intre 3 si 5 parteneri;
- de 14.2 ori daca numarul partenerilor este egal cu 6 sau mai mare;
2. HPV. Cel mai important factor de risc este o infectie de col uterin datorita HPV. Este una din infectiile transmise sexual cel mai frecvent intalnita; se estimeaza ca 75% dintre persoanele aflate la varsta de procreere capata macar o data infectia cu HPV. In timp ce unele tipuri de HPV cauzeaza verucile genitale, alte tipuri pot infecta colul uterin si pot determina modificari celulare anormale care duc la cancer. Este important sa mentionam ca majoritatea femeilor care sunt diagnosticate cu cancer de col uterin au avut anterior o infectie data de HPV; cu toate acestea nu toate femeile care au avut o infectie cu HPV vor avea cancer de col uterin.
3. Sistemul imunitar slabit. Sistemul nostru imunitar ne ajuta corpul la combaterea infectiilor. Prin urmare medicamentele si afectiunile care ne slabesc sistemul imunitar pot creste riscul infectiilor cu HPV si posibilitatea unui cancer de col uterin. Medicamentele care slabesc sistemul imunitar sunt : corticosteroizii ( pe termen lung ) si produsele chimioterapeutice. Femeile infectate de virusul imunodeficientei au un risc si mai mare la modificari precanceroase in colul uterin atunci cand contracteaza infectia cu HPV.
4.Fumatul. Persoanele care fumeaza au un risc crescut de cancer de col uterin sau alte tipuri de cancer iar riscul creste in functie de numarul de tigari fumate zilnic.
5..Carenta in unele vitamine. ( vitamina A si C ar avea un rol protector).
6..Varsta. Majoritatea cancerelor de col uterin au tendinta sa apara la femeile cu varsta de peste 50 ani.
7. Statutul socio-economic. Din nefericire este putin probabil ca testul Papanicolau sa fie efectuat de femeile cu venituri mai mici, asadar ele au un risc crescut la cancerul de col uterin.
Desi au fost mentionate de multe ori, nu exista dovezi suficiente la ora actuala pentru a le considera factori de risc principal. Acestea se refera la folosirea indelungata a contraceptivelor orale ( mai mult de 10 ani )si la antecedentele familiare de cancer de col uterin .
Simptome. Simptomele nu se manifesta mereu in faza intiala a cancerului de col uterin. E bine insa de retinut ca o alta afectiune poate declansa simptomele analogice celor ce tin de cancerul de col uterin:
-o sangerare vaginala anormala sau o sangerare intre menstruatii;
-durere in timpul raporturilor sexuale sau o sangerare dupa contactul sexual;
-o secretie vaginala accentuata;
In stadii mai avansate simptomele pot apare pe masura ce tumoarea creste si invadeaza organele vecine. Iata care sunt acestea:
-o durere pelviana sau dorsala;
-pierderi de urina ( incontinenta ) sau de sange in urina ( hematurie );
-pierdere in greutate;
-pierderea apetitului sau anorexie;
-dispnee;
-anemie;
-sange in scaun;
-constipatie;
Cancerul de col uterin se depisteaza in primul rand cu ajutorul testului Papanicolau. Acesta se foloseste pentru a pune in evident un cancer sau celulele precanceroase care pot duce la aparitia cancerului. Testul poarta numele inventatorului sau, George Papanicolaou si este un procedeu rapid si simplu care nu da de regula nici o durere. In cazul in care testul scoate in evident anomalii in celulele cervicale se vor efectua examene suplimentare si, dupa caz, se va interveni chirurgical.
-se va face un alt test peste cateva luni pentru a verifica daca acele anomalii persista;
-un test pentru HPV poate fi facut in asociere cu testul Papanicolau pentru a pune in evident cancerul de col uterin; avand in vedere ca majoritatea cancerelor de col uterin incep cu o infectie cu HPV, acest test permite detectarea virusului in celulele cervicale daca acesta exista; mai mult decat atat testul HPV stabileste daca o femeie este infectata cu HPV suspectat ca poate declansa cancerul de col uterin;
-o colposcopie realizata cu ajutorul unui colposcop ce permite examinarea colului uterin;
-o biopsie ce consta in extragerea unei mici cantitati de tesut ce va fi apoi examinata in laborator si se va putea astfel confirma daca celulele cervicale sunt benigne, precanceroase sau canceroase;
Femeile pot reduce la minim riscurile de cancer de col uterin evitand sa se imbolnaveasca cu HPV. Virusul este cel mai des transmis prin contact sexual si in timpul raporturilor sexuale. Folosind prezervativele si evitand sa atingeti organele genitale ale unei persoane infectate reduceti riscul infectiei cu HPV. Celelalte forme de contraceptie feminina cum ar fi pilulele anticonceptionale sau diafragmele nu protejeaza femeile impotriva unei infectii cu HPV.
De asemenea daca femeia care fumeaza renunta totusi la tigara, reduce semnificativ riscul de cancer de col uterin.