Gimnastica Intima pentru burtici si mamici
Pentru femeile insarcinate sau care au nascut de curand, sau care din cauza unor...
Una din cele mai frumoase sarcini care i-a revenit dintotdeauna femeii este aceea de a purta în pântece şi apoi de a da naştere celor care reprezintă „viitorul". Dar aceasta nu este singura ocazie în care organismul nostru se metamorfozează. În viaţa femeii sunt trei perioade distincte, când, din cauze hormonale sau funcţionale, stabilitatea planşeului perineal se modifică: menstuaţia, graviditate-naştere-perioadă de lăuzie, menopauza.
Ţesutul conjunctiv al planşeului perineal se relaxează lunar, începând cu momentul în care femeia devine capabila de concepţie - adică de la prima ovulatie si menstruaţie. Responsabil pentru aceasta este modul inteligent şi prevăzător în care funcţionează organismul nostru: el se pregăteşte în fiecare lună pentru o eventuală concepţie, ca noi să avem parte de un perineu „mai relaxat", care să opună mai puţină rezistenţă în momentul naşterii. Acest lucru se întâmplă tuturor celor care au menstruaţie, dar nu toată lumea îl observă. Înainte, pe durata şi imediat după menstre, elasticitatea sfincterului scade timp de câteva zile faţă de valorile sale normale, diminuându-i-se şi puterea de strângere.
În timp ce ne bucurăm de miracolul concepţiei, ca de un dar al destinului, organismul nostru trece printr-o a doua perioadă de schimbări majore. Volumul uterului creste progresiv si semnificativ, iar greutatea fătului este şi ea în continuă creştere. Pe parcursul celor nouă luni, atunci când stăm în postură verticală, aceste cresteri cumulate de greutate se resimt la nivelul muşchilor de dimensiuni reduse ai planşeului perineal.
Pe durata travaliului, copilul, avansând în jos de-a lungul canalului de naştere, apasă din ce în ce mai mult asupra vaselor de sânge ale vaginului şi ale ţesuturilor din apropiere. Capacitatea acestora de a transporta substanţe nutritive scade, ceea ce pe de o parte este bine, căci simţim din ce în ce mai puţin ce se întâmplă în această zonă (gândeşte-te la epiziotomie, care poate fi efectuată chiar şi fără anestezie!), pe de altă parte însă ţesuturile care au devenit insuficient hrănite sunt mai puţin elastice, respectiv mai fragile.
Pe durata împingerii, cu cât ţesuturile sunt mai elastice, cu atât naşterea le va afecta mai puţin. În acest interval, muşchii solicitaţi de altfel şi până atunci, sunt expuşi unei dilatări de dimensiuni extreme. Diametrul muşchilor vaginali trebuie să crească de 10-12 ori. Aceasta este o transformare de care nici un alt muşchi nu este capabil.
Dacă avem grijă şi suntem prevăzătoare, cu ajutorul muşchilor antrenaţi din timp, în timpul travaliului si a naşterii suntem capabile de a lăsa cale liberă bebeluşului şi totodată de a asigura o bună funcţionare perineului nostru şi în viitor.
Factorii care intervin la naştere şi apasă asupra perineului sunt mai puternici dacă travaliul sau împingerea se prelungesc în timp, dacă sunt prea rapide („în rafale"), dacă e necesară folosirea extractorului, a unui vacuum sau forceps, respectiv, dacă bebeluşul e prea mare (peste 4 kg) faţă de canalul de naştere al mamei, sau dacă se nasc gemeni.
În perioada de lăuzie, adică în cele şase săptămâni de după naştere, muşchii care au trecut prin procesul de dilataţie sunt slăbiţi şi au nevoie de regenerare. Dacă în acest răstimp organismul este supus unor eforturi - cum ar fi fitness-ul care zguduie şi supune organele abdominale la o presiune verticală, sau munca fizică, urinarea forţată, o postură incorectă a corpului - atunci ligamentele care susţin uterul, vezica urinară şi intestinul gros se întind cu uşurinţă.
Timp de nouă luni de zile corpul tău se pregăteşte pentru marele eveniment: naşterea copilului. După toate acestea organismul necesită timp şi îngrijire, pentru a fi din nou în formă!
Câtă vreme avem menstruaţie regulată, mucoasa care acoperă sfincterul se umflă sub acţiunea hormonilor şi este foarte eficientă. Mai târziu, când nu mai există ovulaţie şi apare menopauza, mucoasa se subţiază, iar rolul său de închidere şi de umplere se diminuează. Din păcate, în această perioadă, din cauza lipsei de antrenament, masa sfincterală, respectiv puterea de contracţie şi retenţie se degradează semnificativ. Din cauza efectului coroborat al subţierii mucoasei şi slăbirii musculaturii, în perioada de pre-menopauză îşi fac apariţia sau se accentuează deseori simptomele incontinenţei urinare.
Activitatea, gimnastica intimă regulată pot însă tonifia muşchii la orice vârstă, îmbunătăţesc puterea de retenţie a abdomenului inferior şi stimulează schimbul de materii la nivelul mucoasei. Cu o protecţie corespunzătoare, se pot menţine activitatea sexuală şi vigoarea tinerească deopotrivă.
Extras din cartea Gimnastică Intimă Kriston
Editura Via Sophia, 2007
www.gimnasticaintima.ro