Nasterea fiind primul si cel mai important moment din viata unui om, a capatat, peste tot in lume, o semnificatie speciala, constituind premiza unui obicei deosebit, la care, alaturi de familie, participa intreaga colectivitate. Exista multe traditii pupulare care si-au pierdut semnificatia si valoarea spirituala in timp, dar ele inca se mai practica in anumite zone sau familie, multi nu stiu de ce se fac si pentru ce, dar spun ca le fac "pentru ca asa se face".

Pornind pe urmele acestor traditii, am sa va prezint cateva dintre ele, in care se evidentiaza foarte mult si rolul moasei, care si-a imbinat armonios destinul cu spiritualitatea poporului roman din cele mai vechi timpuri.

Botezul copilului

Traditia moasei la botezul copilului mai este foarte puternica la romani. In traditia romanilor din Transilvania, Banat si Oltenia, rolul moasei la botez este foarte important. Ea duce copilul la biserica si spune "duc un pagan si voi aduce un crestin", iar la intoarcere spune "am dus un pagan si am adus un crestin". Nasii cand iau copilul de la moasa pun un ban de argint jos pentru a o plati.

In Oltenia, traditia merge mai departe, pentru ca moasa copilului merge apoi in ziua de Sf. Vasile la casa copilului cu un colac si un ban de argint, cadouri pentru copil si parinti, si cu colacul pus pe capul copilului il da de grinda, urandu-i acestuia sa creasca mare, sanatos si cuminte. Apoi moasa este asezata la masa si ospatata cu toata cinstea.

Cum este cu ursitoarele?

Credinta in ursitoare, in puterea lor de a croi soarta fiecarui om, a fost si mai este inca raspandita si inradacinata in sanul poporului roman, ea fiind mostenita de la romani.
Sunt 3 asa numite zane (ursitoare) care vin in noptile fara sot (3,5,7) din prima saptamana de viata a copilului nou-nascut si-i menesc soarta. Se zice ca in timpurile stravechi, aceste ursitoare, erau vazute si auzite cum ursesc, de moasele care privegheau nou-nascutii si pe mamele acestora, in aceste zile si chiar de parintii copilului. Din pacate pentru ca moasele au destainuit acest secret, Dumnezeu le-a luat acest dar, si totusi cele foarte vrednice inca mai pot auzi si vedea ursitoarele.

Legat de ursitoare, in Transilvania exista inca traditia, ca moasa care ajuta la nasterea copilului, chiar daca acesta s-a nascut in spital, sa-i puna in camera unde el va sta, imediat dupa ce ajunge acasa, pe o panza alba noua un "blid" cu faina de grau cernuta, sare, o paine, un banut si un caier de lana. Dupa 3 zile si 3 nopti daca ursitoarele au venit, moasa si parintii copilului vor vedea urma lasata de ursitoare pe faina

In Banat, Moldova si Tara Romaneasca, la 3 zile dupa nasterea copilului, se intinde o masa mare cu mancaruri alese: paine, o gaina, vin si 3 banuti, asa numita "cina a ursitoarelor", existand credinta ca ele trebuie sa fie bine ospatate si platite pentru a fi multumite si a ursi o soarta buna copilului.

In Bucovina, moasa, cum se ingana ziua cu noaptea, pune in camera copilului o lumina, pentru a arde toata noaptea, considerandu-se ca ursitoarele sunt multumite cand gasesc aceasta lumina si ii ursesc copilului o soarta mai buna.

Ursitoare botez

In ultimi ani a fst reinventat obiceiul prin care se cheama ursitoare la botez sa se meneasca copilului o viata frumosa. Un grup de 3-4 tinere imbracate in ursitoare sau iele (echivalentul ursitoarelor in mitologia romana) joaca o piesa de teatru in care se rostesc diferite versuri prin care menesc destinul copilului. Acest nou obicei este foarte apreciat si de parinti si de invitatii ce vin la botez.

Traditii despre prima baie a bebelusului

In apa de la prima baie traditia romanilor spune ca trebuie sa se puna:

- Busuioc ca sa fie atragator copilul mai ales daca este fata

- Lapte dulce ca sa aiba pielea alba si moale

- Grau sa fie cinstit

- Marar sa fie placut ca mararul in bucate

- Menta si romanita sa creasca usor si sa fie sanatos

- Maciulii de mac ca sa doarma bine

- Seminte de canepa ca sa creasca iute

- Pene ca sa fie usor ca pana

- Petale de trandafir pentru a avea frumusetea trandafirului

- Apa sfintita (aghiazma) sa fie copilul curat ca aceasta si ferit de rau

- Oua ca sa fie sanatos si plin ca oul care trebuie sa ramana intreg, mama copilului urmand sa-l puna in apa de baie din a 2-a zi

- Bani pentru a vea o viata plina de belsug

Moasa dupa ce scoate banii, conform traditiei se duce si pune apa de la baia acestuia la radacina unui mar sau par pentru a creste copilul frumos si sanatos ca pomul respectiv. Apoi moasa se aseaza pe covata intoarsa si femeile o inconjoara de 3 ori, dansand si chiuind. Dupa toate acestea, moasa trebuie sa sara peste covata, cantand si provocandu-le pe nepoatele care-si doresc un copil astfel:

"Hai, sariti peste covata,
S-aveti si voi cate-o fata
Dar sariti mai naltisor,
S-aveti si cate-un fecior"

La sfarsit ea duce copilul si-l da nasilor, care-i pun bani pe piept dupa care il da mamei care o cinsteste cu un pahar de vin.

Scaldatoarea nepoatei

Este facuta de catre moasa in apa calda in care se pun diferite plante: marar, menta, galbinele. Dupa ce aceasta a iesit din baie si s-a imbracat, ea este stropita de moasa cu apa sfintita. Dupa aceea, nepoata toarna moasei apa sa se spele cu sapun si sa se stearga cu prosopul pe care i le-a dat dupa nastere, sau ii toarna acesteia apa sfintita pe maini. Acest gest semnifica spalarea mainilor moasei de pacatele femeii care a nascut.

Masa moasei

In a 3-a zi de Boboteaza (in ziua de 8 ianuarie) MOASA invita nevestele si nepoatele ei, precum si pe preoteasa satului si da o masa. Ele aduc cate un plocon moasei, care consta intr-un cos care contine: un colac, carne din porcul de Craciun sau o pasare, paine si o sticla de vin.

In mijlocul mesei pregatite de moasa, sta un colac, facut chiar de ea, in care sta o lumanare neaprinsa. Pe masa, se mai pun intr-o farfurie si frunze de muscata pe care stau lipite cu miere cate o bucatica de hartie, care inseamna ca moasa sa fie placuta nepoatelor si nevestelor ca albinelor mierea de la flori.
Se inchina cate un pahar de vin si se serveste o dulceata. Aprinzand lumanarea, moasa rosteste rugaciunea Tatal Nostru si tamaiaza toate persoanele invitate la masa. Apoi se serveste masa. Dupa ce nepoatele si nevestele au terminat de mancat, se aduna plata moasei de catre una din nepoate. Intr-o farfurie ea pune un pahar cu vin, un picior de gasca sau alta pasare, o bucata de paine, sare, piper si ardei si intinzand farfuria in mijlocul mesei striga: " Sa fie moasa la primejdie iute ca ardeiul".
La sfarsit moasa multumeste pentru plata primita, musca din piciorul de gasca, bea vinul si inchina in cinstea tuturor celor prezente

Cum se afla sexul copilului

Exista o traditie legata de precizarea sexului copilului de catre moasa: aceasta pune pe un fir de par o verigheta de la o nepoata sau nevasta care a fost domnisoara la cununie si care a fost slujita la biserica. Intinde nepoata pe pat si tine firul nemiscat deasupra burtii femeii. La un moment dat firul incepe sa se balanseze dintr-o parte in cealalta daca este baiat sau circular daca este fata. Aceasta metoda se gaseste si in radiestezie.

Superstii despre nastere

Chiar daca in oras multe suprstitii au mai fost uitate sau, uneori, chiar considerate periculoase pentru mama si copil, exista inca multe obiceiuri pe care oamenii le tin, fie macar numai din superstitie. Doar sunt arhicunoscute sfaturile date de mame, soacre, vecine sau prietene ca atunci cand esti gravida sa nu te uiti la oameni urati, sa nu cumperi lucruri pentru copil inainte ca acesta sa se nasca sau sa nu furi cumva nici macar o boaba de strugure, ca atunci se va naste copilul plin de pete. In credinta populara romaneasca, orice nastere este o ivire, dar nu se stie de unde vine nou-nascutul, care apare insotit de tot felul de duhuri nevazute (entitati si ingeri), ce pot influenta viata intregii familii. Momentul nasterii este perceput in multe zone ca un moment magic, cand ingerii si lumea spirituala nevazuta este mai aproape si mai palpabila.

Se crede ca inainte de nastere trupul fatului este protejat de pantecul mamei, care, la randul sau, este invelit de piese de imbracaminte cusute cu insemne simbolice de protectie. Camasa mamei si a lauzei, ca piele a celor doua trupuri, nu trebuie imbracata pe dos sau cu gura la spate, pentru nu a influenta negativ nasterea pruncului. In multe sate, in timpul sarcinii, femeia poarta camasi care au in tiv cusute talismane, cum ar fi catei de usturoi sau fire de busuioc. Camasa lauzei trebuie sa fie cusuta cu cruci rosii in dreptul sanilor ce produc laptele necesar pruncului, pentru protectia sanului pentru a pastra simbolic belsugul si calitatea laptelui.

Se crede, de asemenea, ca in a treia noapte dupa nastere, la capataiul pruncului vin ursitoarele care ii hotarasc destinul. Scutecele si fasa pruncului trebuie sa fie albe, croite din panza din camasa tatalui, pentru a impregna trupul fraged cu puterile barbatului casei. Peste scutecele subtiri, in care se pune busuioc, usturoi si fir rosu ca sa apere de deochi, se infasoara scutec gros de lana.

Aproape in toate zonele Romaniei, se crede ca o femeie insarcinata nu trebuie sa se sperie de nimic, fiindca se poate imbolnavi, iar daca pofteste ceva, sa ceara, deoarece i se potoleste pofta. De asemenea, femeia trebuie sa recunoasca si sa spuna tuturor cu care sta de vorba ca asteapta copil, ca sa nu se nasca un copil fara grai. In Moldova, de exemplu, se zice ca nu e bine ca femeia sa nasca cu picioarele spre usa pentru ca pe acolo ies mortii cu picioarele inainte.

La romanii din sudul Dunarii, in prima noapte dupa nastere, este pusa in leagan o paine. In unele zone ale tarii leaganul nu trebuie balansat cu piciorul. Toate acestea pentru a nu influenta negativ destinul copilului. In credintele populare, leganatul protejeaza trecerea din lumea reala in lumea visului, a noptii si a preexistentei. Obiectele cu rol simbolic in momentele de trecere sunt si ele leganate pentru a capata forta de protectie. Pentru o nastere usoara, moasa trece de trei ori un cutit prin camasa femeii, de la gura spre poale si inapoi.

 

Mai multe articole