Laptele donat versus laptele formula pentru prematuri

Când mamele prematurilor nu pot asigura suficient lapte, în primele 10 zile de viaţă, administrarea de lapte donat pasteurizat nu oferă nici un beneficiu faţă de formulă în ceea ce priveşte protecţia împotriva infecţiilor severe şi a decesului, spun rezultatele studiului Early Nutrition. “Nu au fost identificate nici efecte negative dar nici efecte benefice ale laptelui donat pasteurizat”, spune cercetătorii.

Infecţiile şi enterocolita ulcero-necrotică, cauze majore de boală şi deces la prematurii cu greutate foarte mică la naştere, au incidenţă mai mică la prematurii alimentaţi cu lapte matern comparativ cu formulă. Atunci când lactaţia este întârziată după naşterea prematură se ia în considerare laptele donat uman “ca alternativă bună, deşi mai scumpă dar beneficiile acestui lapte sunt neclare încă”, spun autorii studiului.

În studiul randomizat controlat Early Nutrition oferirea suplimentară de lapte donat pasteurizat în loc de formulă atunci când laptele matern a fost insuficient nu a redus incidenţa infecţiilor serioase, a enterocolitei ulcero-necrotice şi decesului, spune Dr. Johannes van Goudoever de la Emma Children's Hospital, Academic Medical Center şi VU University Medical Center, Amsterdam, Olanda. Rezultatele se bazează pe datele a 373 prematuri cu greutate foarte mică la naştere (vârstă medie de gestaţie 28,4 săptămâni, greutate medie la naştere 1066 g).

Randomizat 183 prematuri au primit supliment cu lapte donat şi 190 au primit formulă în primele 10 zile de viaţă. Proporţia de lapte matern de la propria mamă a fost mare în ambele grupuri (89,1% în medie pe durata intervenţiei în grupul cu lapte donat şi 84,5% în grupul suplimentat cu formulă). Rezultatele nu au arătat diferenţe semnificative între grupuri în ceea ce priveşte incidenţa prognosticului combinat de infecţii serioase, enterocolită ulcero-necrotică şi deces (44% în grupul cu formulă şi 42,1% în grupul cu lapte donat).

Dr. van Goudoever spune că “trebuie făcut orice efort pentru a asigura acestui grup de copii extrem de vulnerabili laptele propriei mame. Aceasta reduce într-adevăr riscul de deces, de enterocolită ulcero-necrotică sau infecţie bacteriană severă. Am fost surprinşi de lipsa de efect al laptelui matern donat dar e adevărat că toţi prematurii au primit o cantitate apreciabilă de lapte matern de la propria mamă ceea ce ar fi diluat efectul. Intervenţia a fost de scurtă durată dar în prezent studiem perioade mai lungi de suplimentare cu lapte donat. Lipsa de efect a laptelui donat comparativ cu formula poate fi atribuită, de asemenea, metodelor de procesare a laptelui donat pentru a-l face absolut sigur. Aceasta include îngheţare, dezgheţare, pasteurizare, iar îngheţare şi iar dezgheţare. Toate acestea reduc semnificativ componentele bioactive ale laptelui uman. Se află în curs de investigare ale metode de procesare”. Investigatorii notează că în Europa există 206 bănci de lapte active iar SUA are 18 astfel de bănci şi încă câteva se vor deschide în viitor. “

Costurile anuale de operare a băncilor de lapte uman donat sunt mari, variind de la 200,000 la 300,000 dolari. Într-o epocă în care costurile de sănătate cresc, noile iniţiative care apar în sistemul de sănătate necesită investigaţie atentă. În spitalele cu tradiţie îndelungată de folosire a laptelui uman donat ar părea ne-etică randomizarea copiilor pentru a primi formulă date fiind rezultatele mai vechi ale studiilor randomizate controlate care au comparat laptele donat cu formulă. Dar trialurile recente, inclusiv al nostru, au găsit minime beneficii pe termen scurt pentru laptele donat. Ţinând seama de costurile considerabile ale laptelui donat şi riscul, deşi mic, de transmitere a patogenilor, aceste trialuri sunt încă necesare”, concluzionează autorii.

• Prec
• Mai departe