Povesti pentru copii

Erau odata intr-un sat doi frati, si amandoi erau insurati. Cel mai mare era harnic, grijuliu si chiabur, pentru ca unde punea el mana punea si Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iara cel mai mic era sarac. De multe ori fugea el de noroc si norocul de dansul, caci era lenes, nechitit la minte si nechibzuit la trebi; s-apoi mai avea si o multime de copii! Nevasta acestui sarac era muncitoare si buna la inima, iar a celui bogat era pestrita la ...

Doi copii se jucau la poarta. Faceau cu mana, din pamant moale, pasarele care semanau cu randunelele. Pasarelele pe care le facea pruncul Iisus, cat ce erau gata, bateau din aripi si zburau. Pe care le facea celalalt copil, pe nume Varvara, nu puteau zbura. Copilul se uita cum le facea Iisus, sa invete si el cum sa faca din lutul moale paseri care sa poata zbura.Randunicile lui Iisus, cat ce le ispravea, ii zburau din mana si se invarteau ...

Si pasarile se inteleg intre ele. Poate nu ma veti crede, dar eu stiu lucrurile astea de la gaita mea, care, fiindca am invatat-o sa vorbeasca, mi-a descoperit cateva taine ale graiului pasaresc. Daca, spre pilda, auzi ciripind o randunica, crezi ca i-a venit asa, un gust sa faca galagie, in vreme ce dansa da povata puilor ei: "Nu cand nu sunt eu cu voi". "Ia! pisica". O vrabie ciripeste pe ogoare, tie putin iti pasa. si ei, biata, i-a sarit ...

continuare din Amintiri din copilarie partea III. Cum nu se da scos ursul din barlog, taranul de la munte stramutat la camp, ssi pruncul, dezlipit de la sanul mamei sale, asa nu ma dam eu dus din Humulesti in toamna anului 1855, cand veni vremea sa plec la Socola, dupa staruinta mamei. si oare de ce nu m-as fi dat dus din Humulesti, nici in ruptul capului, cand mereu imi spunea mama ca pentru folosul meu este aceasta? Iaca de ce nu: dragalita ...

Continuare din Amintiri din Copilarie partea II Nu mi-ar fi ciuda, incaltea, cand ai fi si tu ceva si de te miri unde, imi zice cugetul meu, dar asa, un bot cu ochi ce te gasesti, o bucata de huma insufletita in sat de la noi, si nu te lasa inima sa taci; asurzesti lumea cu taraniile tale! - Nu ma lasa, vezi bine, cugete, caci si eu sunt om din doi oameni, si satul Humulesti, in care m-am trezit, nu-i un sat laturalnic, mocnit si lipsit de ...

Continuare din Amintiri din copilarie partea I si se continua cu Amintiri din copilarie  partea IIINu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca din Humulesti, la stalpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei la capat, de crapau matele jucandu-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care ma tineam cand incepusem a merge copacel, la cuptorul pe care ma ascundeam, cand ne jucam noi ...

Stau cateodata si-mi aduc aminte ce vremi si ce oameni mai erau in partile noastre pe cand incepusem si eu, dragalita-Doamne, a ma ridica baietas pe la casa parintilor mei, in satul Humulesti, din targ drept peste apa Neamtului; sat mare si vesel, impartit in trei parti, care se tin tot de una: Vatra satului, Delenii si Bejenii. s-apoi Humulestii, si pe vremea aceea, nu erau numai asa, un sat de oameni fara capatai, ci sat vechi razasesc ...

Odinioara, pisica si rasul traiau laolalta, ca niste neamuri adevarate. Pisica il invata pe ras tot felul de lucruri, si intr-o zi ii spuse:- Oamenii au foc, am sa merg sa le cer, ca sa ne fierbem si noi mancarea. Si pleca pisica in sat, dupa foc. Oamenii o primira bucurosi si o poftira in casa. Aici simti mirosul grozav de imbietor al orezului care fierbea in oale. Tare ar mai fi gustat din el, dar orezul nu era inca fiert. Pisica lua un lemn ...

Un negustor foarte bogat, tata a trei baieti si trei fete, dintre care doua orgolioase si ingamfate, iar a treia foarte Frumoasa, pe cat de frumoasa pe atat de inteleapta, pierdu deodata toata averea. Atunci hotara sa plece in lume pentru a-si reface averea si, pe o noapte furtunoasa, ajunse la un castel luminat dar unde, parea ca este pustiu si nu locuieste nimeni. Deoarece ploaia si zapada il udasera pana la piele, se apropie de foc si isi ...

A fost o data ca niciodata o poienita inflorita unde a venit pe lume un pui foarte dragalas si nazdrava de caprioara. Il chema Bambi si era fiul Regelui padurii si toate animalele au venit sa-l vada si sa ii aduca urari. Bambi avea o fire vesela si era foarte curios. Ar fi vrut sa cunoasca toate vietatile ce traiesc in padure. Dar cel mai mult ii placea sa se joace cu verisorii lui, Blanita-Mladita si Botic-Mic.Pana la venirea verii, Bambi ...