Dezvoltarea psihica a sugarului

Evolutia dezvoltarii psihice a copilului de la nastere este paralela, dar si subordonata creierului. La nastere creierul cantareste 360 grame si ajunge la 900 grame la sfarsitul primului an de viata. Cresterea cantitativa este insotita de mari progrese calitative inregistrate de sugar in dezvoltarea sa neuro-psihica evidente de la o luna la alta.

Totodata se remarca cresterea progresiva a capacitatii de adaptare a intregului organism la mediul fizic (frig, cald) si social (la conditiile de viata din families au colectivitate).

In perioada de nou-nascut, impresiile sale sunt difuze; vede, dar nu percepe, nu stie ce vede, priveste in jurul sau, dar nu este preocupat de obiectele ce-l inconjoara. Are in schimb reactii la temperatura mediului extern – suporta bine caldura, plange la frig; la nevoile biologice proprii – alimentative, mictiune, defecatie; la stimuli luminosi, sonori sau tactili puternici, prin reactii globale motorii si prin plans.

Din punct de vedere motor, perioada de nou-nascut este caracterizata printr-o usoara hipertonie musculara, prin incercari timide de a salta capul si prin tendinta de a strange in mana obiectele ce i se ofera.

Comportamentul social – afectiv si verbal – este prezent prin emiterea unor sunete, chiar si in afara plansului (atat de obisnuit la aceasta varsta), prin reactii diferentiate de placere si neplacere.

Dupa varsta de 1 luna, pana la 1 an, copilul isi dezvolta mai mult comportamentul motor (miscari, in special ale mainilor, pozitii stationare, mers) decat pe cel afectiv sau verbal.

Mana constituie la inceput obiect de studiu pentru el (studiaza si intoarce cu mult interes degetele si palmele), pentru ca apoi sa devina mijloc de facilitare a cunoasterii si chiar a existentei sale. Cu mana isi aduce in campul vizual obiecte din jur, isi duce la gura tot ce ii trebuie  (biberonul sau alte alimente), dar si ce nu-i trebuie, creand prin acest lucru un permanent pericol pentru sanatatea sa.

Sugarul foloseste mana pentru a prinde jucariile, a chema, a respinge, a mangaia sau a lovi, actiuni subordonate destul de bine cunoasterii si relatiilor cu mediul in care traieste.

Activitatea de cunoastere sporeste considerabil de la o luna la alta in perioada de sugar. La 2 luni el este atras de obiectele din jur si mai ales de persoanele care se apropie de el. La 3 luni isi recunoaste mama si se bucura de apropierea ei, iar la 4 luni este preocupat de jucaria din mana: o urmareste cand ii scapa din mana, apuca si tine in mana o jucarie, dupa care priveste catre alta. La 6-7 luni il amuza imaginea sa vazuta in oglinda si intinde mana catre ea, iar dupa luna a 8-a isi recunoaste numele, atunci cand este strigat.

Intre 11 si 12 luni este interest sa priveasca si sa studieze totul in jurul sau, incepe sa execute unele ordine simple (sa dea sau sa ia o jucarie, sa faca “pa”, sa arate nasul, ochii), sa manifeste interes pentru modul de functionare sau de utilizare a unor jucarii mai simple.

Comportamentul afectiv si verbal se dezvolta continuu, dar in ritm oarecum lent in primul an de viata.

Articol de Iustina C.

• Prec
• Mai departe