De ce sarbatorim Anul Nou?

Anu Nou a fost sarbatorit la inceputul fiecarui an de cel putin patru milenii. Astazi, cele mai multe festivitati de Anul Nou incep pe 31 decembrie (Ajunul Anului Nou), ultima zi a calendarului gregorian, si continu? in primele ore ale lui 1 ianuarie (Anul Nou). Traditii comune includ participarea la petreceri, consumul de alimente specifice Anului Nou, facand planuri pentru noul an si admirarea focurilor de artificii.

Cele mai vechi festivitati consemnate in onoarea sosirii unui nou an dateaza de aproximativ 4.000 de ani in Babilonul antic. Pentru babilonieni, prima luna noua ca urmare a echinoctiului de primavara la sfarsitul lunii martie, cand ziua este egala cu noaptea a marcat inceputul unui nou an. Ei au sarbatorit evenimentul, cu un festival religios masiv numit akitu (derivat din cuvantul sumerian pentru orz, care era treierat in primavara), care implica un ritual diferit pentru fiecare din cele 11 zile ale festivalului. In plus fata de noul an, Atiku sarbatorea victoria mitica a zeului babilonian  Marduk asupra zeitei marii Tiamat  si a servit unui scop politic important: fie un nou rege era incoronat, fie mandatul vechiului rege era reanoit.

De-a lungul antichitatii, civilizatii din intreaga lume au creat calendare din ce in ce mai sofisticate, de obicei, stabilind prima zi a anului la un eveniment agricol sau astronomic. In Egipt, de exemplu, anul incepea cu inundatiile anuale a Nilului, care a coincideau cu aparitia stelei Sirius. Prima zi a noului an chinezesc, avea loc odata cu a doua luna noua dupa solstitiul de iarna.

1 ianuarie devine ziua  Anului Nou

Calendarul roman timpuriu se compunea din 10 luni si 304 de zile, cu fiecare an, incepand de la noul echinoctiul de primavara,care, conform traditiei, a fost creat de catre Romulus, fondatorul Romei, in secolul VIII i.Hr. Un rege mai tarziu, Pompilius Numa, este creditat cu aduugarea lunilor Januarius si Februarius. De-a lungul secolelor, calendarul s-a desincronizat cu soarele, iar in 46 i.Hr. imparatul Iulius Cezar a decis sa rezolve problema prin consultarea cu astronomii si matematicienii cei mai proeminenti ai timpului sau. El a introdus calendarul iulian, care seamana indeaproape cu calendarul gregorian modern folosit de majoritatea tarilor din intreaga lume.

Ca parte a reformei sale, Caesar a instituit 1 ianuarie drept prima zi a anului, in parte pentru a onora numele lunii: Janus, zeul roman al inceputurilor, ale carui doua fete ii permiteau sa se uite inapoi in trecut si mai departe in viitor. Romanii au sarbatorit prin oferirea de sacrificii pentru a Janus, schimbul de cadouri unul cu altul, decorarea casele, cu ramuri de laur si participarea la petreceri. In Europa medievala, liderii crestini inlocuiesc temporar 1 ianuarie ca prima parte a anului cu zi care are o mai mare semnificatie religioasa, cum ar fi 25 decembrie (aniversarea nasterii lui Iisus ) si 25 martie (Buna Vestire); Papa Grigore al XIII-lea a restabilit 1 ianuarie ca Ziua de Anul Nou in 1582.

Traditii de Anul Nou

In multe tari, festivitatile de Anul Nou incep in seara zilei de 31 decembrie si continua in primele ore ale 1 ianuarie. Petrecaretii adesea  se bucura de mese si gustari pregatite pentru a conferi noroc pentru anul care vine. In Spania si alte cateva tari vorbitoare de limba spaniola, oamenii servesc o duzina de struguri-simbolizand speranta lor pentru lunile urmatoare, chiar inainte de miezul noptii. In multe parti ale lumii, de Anul Nou felurile de mancare  traditionale, legumele specifice, despre care se crede se aseamana cu monezile si confera un viitor succes financiar; exemplele includ lintea in Italia si mazarea neagra, in sudul Statelor Unite. Deoarece porcii simbolizeaza progresul si prosperitatea, in unele culturi, carnea de porc se gaseste pe masa de Anul Nou in Cuba, Austria, Ungaria, Portugalia si alte tari. Prajiturile in forma de inel si produsele de patiserie, semnificand intregirea anului, completeaza sarbatoare in Olanda, Mexic, Grecia si in alte parti ale lumii. In Suedia si Norvegia, budinca de orez cu o migdala ascunsa in interior este servita in ajunul Anului Nou, se spune ca oricine gaseste migdala se poate astepta la 12 luni de noroc.

Alte obiceiuri comune in toata lumea includ vizionarea  focurilor de artificii si cantece pentru a primi noul an, inclusiv popularul "Auld Lang Syne", in multe tari vorbitoare de limba engleza.

In Statele Unite ale Americii, traditia Anului Nou este de a lansa  o minge gigantica in Times Square, la miezul noptii in New York City. Milioane de oameni din intreaga lume urmaresc evenimentul, care a avut loc aproape in fiecare an, incepand din 1907. De- alungul timpului, mingea initiala din otel si lemn cantarind aproximativ 350 kg a crescut in greutate la 6 tone. Diferite orase din America au propriile versiuni ale ritualului Times Square, organizand lansari proprii de obiecte, de la muraturi (Dillsburg, Pennsylvania) pana la oposumi (Tallapoosa, Georgia), la miezul noptii, in ajunul Anului Nou.

• Prec
• Mai departe