10 avantaje ale laptelui de capra
Delicios, cu o usoara tenta dulce ori uneori sarata, laptele de capra este deosebit de...
Jocul Caprei este un obicei străvechi, exponent peste veacuri al spiritualităţii populare şi care face parte din tradiţiile româneşti de iarnă. Păstrat şi astăzi în majoritatea aşezărilor româneşti, el cunoaşte cea mai complexă şi spectaculoasă formă de desfăşurare în satele din Moldova. Obiceiul este definit de costumul de "Capră" dar şi de celelalte elemente specifice: obiecte de recuzită, texte literare şi musicale, dans.
"Capra" este cunoscută în funcţie de zona etnografică sub nume diferite: "Bouriţă", "Turcă", "Cerb", "Brezaie". Ea se compune din "clonţ" - cap lucrat din lemn, cu maxilarul inferior mobil pentru a "clămpăni" şi "coarne" bogat împodobite cu oglinzi, mărgele, ciucuri coloraţi, panglici multicolore, clopoţei, zurgălăi şi blană de capră sau de iepure. Trupul costumului este realizat dintr-o ţesătură groasă de lână, cergă, covor sau blană de capră, care are rolul de a-l ascunde pe cel care o poartă.
Ca desfăşurare obiceiul cunoaşte unele particularităţi de la o zonă la alta determinate de numărul şi de funcţiile ceremoniale ale celor care alcătuiesc ceata. În Transilvania "turca" ("cerbul" sau "bouriţa") este jucată de un fecior şi însoţită de "bloj" şi muzicant. În Muntenia, "brezaia" reuneşte în ceată "moşoi şi moşicuţe" (3-4 personaje mascate) şi un flueraş. Cea mai amplă ceată o are "Capra" moldovenească care a grupat în jurul nucleului principal de personaje, un număr impresionant de "mascaţi" (35-40 de personaje). În această componenţă, cetele parcurg întreaga aşezare sătească, din casă în casă, "Capra" fiind jucată pentru a aduce noroc şi belşug. În final "Capra" este săgetată, adică omorâtă, la fel ca şi anul care se sfârşeşte şi îngropată simbolic. În ziua de 2 ianuarie ea se dezgroapă, iar evenimentul este sărbătorit de feciorii colindători, printr-o petrecere denumit "bulciugul turcii" la care sunt invitate fetele şi părinţii lor. În unele sate aveau loc întreceri între cetele de "turcaşi", câştigătorilor oferindu-li-se o cunună de iederă (o plantă verde tot timpul) pe care o purtau de sărbători
Capra: Corpul este alcatuit dintr-o panza groasa pe care sunt cusute, in randuri, fasii de hartie colorata sau spice de stuf. Inaltimea corpului poate ajunge pana la 2-3 m (dupa traditia locului in care se joaca.) Capul poate fi impodobit cu oglinzi, fasii de panglica colorata, beteala.
Mosneagul: Are haine batranesti, cu un cojoc pe el. In mana duce un bat mare
Baba: Imbraca haine femeiesti batranesti. Rolul acesteia este interpretat in travesti.
Negustorul: Poarta pelerina, sapca. Are carja si cos.
Doctorul: Peste hainele obisnuite imbraca un halat alb. In mana are o trusa.
Vanatorul: Poarta haine verzi, de padurar. Are pusca.
Fluierarul: Se imbraca in haine comune. Are un fluier din care canta melodii populare in ritm vioi.
Mosneagul si baba:
Ta, ta, ta, caprito, ta,
Ta, ta, ta, caprita mea
Ta, caprita de la munte,
Cu steluta alba-n frunte!!
Ta, ta, ta, caprita, ta.
Sai in sus si nu mai sta!
(Capra joaca in ritm vioi)
Mosneagul:
Ta, ta, ta, caprito, ta,
Ca pun mana pe nuia!
Si nuiaua-i de cires,
N-ai sa stii pe und-sa iesi!
Ta, ta, ta, caprito, ta!
Nu te da nu te lasa!
Ca de cand te-am cumparat
Mult necaz tu ne-ai mai dat
Si cerand mereu la fan
M-ai facut un mos batran.
Ta, ta, ta, caprito, ta,
Ta, ta, ta, la munte ta,
Dar de cand te-ai linistit
Vanatorul te-a zarit,
Pusca la ochi a luat
Si pe tine te-a-mpuscat.
Vanatorul: (Pune pusca la
ochi si se face ca trage.)
Poc!!!
(Capra cade la pamant si
ramane nemiscata).
Mosneagul:
Of, of, of si iara of!
Omule, cu ce-am gresit,
Capra de mi-ai omorat?
M-ai lasat un om sarac
Fara capra ce ma fac?
Capra noastra dadea lapte
Si mancam noi doi cat sapte.
Hai, bre baba, tu ce zici?
La vara mancam urzici?
Baba:
Incotro s-o apucam?
N-avem ce sa mai mancam.
Vanatorul:
Tot sa plangeti cat ati vrea!
Ce-a catat in iarba mea?
Hai, grabiti-va acum
Si va cautati de drum!
Negustorul:
Ce va targuiti asa?
Vi s-a intamplat ceva?
Mosneagul:
Mi-a ucis capra aici,
Si-am ramas oameni calici.
Negustorul:
Bucurati-va indata
Eu v-o cumpar asa moarta!
Ca sunt negustor de piei
Si-mi trebuie blana ei!
Spuneti cati bani vreti pe ea,
Si-mi caut de treaba mea.
Mosneagul:
Doua mii de lei sa-mi dai,
Si-o banita de malai.
Negustorul:
Eu iti dau o mie de lei
S-o banita de malai.
Cer un doctor, mester mare,
Sa puie capra-n picioare!
Doctorul:
Eu sunt doctor cu renume,
Vreti un bine de la mine?
Negustorul:
Domnu' doctor, medic mare
Sa-mi pui capra pe picioare
Si ce cei, sa-mi spui indata,
Ca eu nu sunt rau de plata.
Doctorul:
Sa vedem ce are capra,
Ca apoi iti spun eu plata.
Capra voastra nu e moarta
Ci ea este lesinata.
Ce vrei tu, caprita apa,
Stai un pic si mai asteapta!
De vrei paine,
N-am la mine!
De bomboane
Nu ti-i foame?
Oare cum sa te impac?
Nu cumva tu vrei un tap?
(In acest moment capra
sare in picioare si joaca vioaie).
Tot grupul de jucatori:
Am tot plans si am oftat
Dar caprita s-a-ndreptat.
Ta, ta, ta, caprita, ta,
Joaca si nu te muia!
Nu te-anina de podele
Ca ramai fara cordele!
Am o capra, n-am o suta
Si mi-i drag ca ma asculta!
Daca nu m-ar asculta
Alta capra mi-as lua!
Ta, ta, ta, la munte ta,
Ta, ta, ta, la munte verde!
Unde lupul nu te vede!
De Anul Nou cu noroc
Si vin mult in poloboc!
Iar la anul cand venim,
Mai bogati sa va gasim!
Foaie verde şi-o alună
Bună ziua, ziua bună
Ia deschideţi porţile
Să intre căpriţele
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Capra noastră-i cu mărgei
Cu cercei cu catifeli
Joacă vesel căpriţa
Toţi îs bucuroşi de ea.
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa
Şi plecai şi eu la târg
Pe căpriţa ce s-o vând
Şi mergând pe drum, mergând
Aud din urmă strigând:
Cumpărătorul:
- De vânzare-i capra bade?
Ciobanul:
- De vânzare!
Cumpărătorul:
- Şi cât vrei pe ea?
Ciobanul:
- 800 de lei!
Cumpărătorul:
- E blândă, nu împunge?
Ciobanul:
- E blândă, nu împunge.
(capra îl împunge pe cumpărător)
Cumpărătorul:
- Eu îţi dau 400 de lei pe ea pentru că împunge.
Ciobanul:
- De cât să-mi dai 400 de lei pe ea, mai bine îi dau
un par în cap. (o loveşte cu băţul, capra cade şi nu
mai mişcă)
Alaiul:
- Văleu, capra noastră a murit!
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Te-o lovit vreo boală grea
Sau pe unde-i colindat
Veste rea tu ai aflat.
Ciobanul:
- Băă, da capra nu-i moartă şi nu din pălitură
a leşinat, ce din cele ce-o aflat.
Alaiul:
Scoală tu căpriţa mea
Faptele s-or îndrepta
Şi-acum haide să plecăm
Şi-alte case colindăm
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa.
(Cules din com.Ţepu, jud.Galaţi.)
Traditii romanesti de Craciun Joaca Capra sau Jocul Caprei