Utilizarea antibioticelor precoce în timpul vieţii creşte riscul de astm

Conform datelor publicate într-un studiu recent (apărut în The Lancet Respiratory Medicine) copiii care primesc antibiotice în primul an de viaţă prezintă risc crescut pentru astm. Rezultatele acestui studiu sugerează, de asemenea, că imunitatea virală afectată şi o variantă genetică a cromozomului 17 cresc riscul utilizării de antibiotice la începutul vieţii şi riscul de apariţie ulterioară a astmului. Nu a fost identificată nici o legătură între utilizarea precoce de antibiotice şi dezvoltarea bolilor alergice ceea ce vine în contradicţie cu rezultatele studiilor anterioare care arătau că utilizarea antibioticelor creşte susceptibilitatea la astm alergic. 

Adnan Custovic, de la University of Manchester and University Hospital of South Manchester din United Kingdom, şi colegii au rumărit 800 de copii de la naştere până la vârsta de 11 ani pentru a evalua informaţii despre prescripţiile de antibiotice, wheezing şi exacerbările astmatice. Au fost efectuate este de reactivitate cutanată la vârsta de 3, 5, 8 şi 11 ani. La vârsta de 11 ani s-a recoltat sânge de la participanţii care au primit antibiotice în primul an de viaţă şi de la cei care nu au primit antibiotice pentru a compara răspunsul imun la virusuri (rhinovirus şi virus sinciţial respirator) şi bacterii ((Haemophilus influenzae and Streptococcus pneumoniae). De asemenea, au fost efectuate teste genetice despre cromozomul 17 (17q21) pentru a determina legăturile dintre variantele genetice şi prescripţiile de antibiotice.

Cercetătorii au descoperit că participanţii cu wheezing trataţi cu antibiotice în primul an de viaţă au avut risc mai mare de a prezenta wheezing şi exacerbări severe ale astmului şi de a fi spitalizaţi pentru astm prin comparaţie cu ceilalţi participanţi. Participanţii trataţi cu antibiotice au avut, de asemenea, un răspuns mai redus de citokine faţă de restul participanţilor. Cu toate acestea nu au fost identificate diferenţe semnificative între cele două grupuri în ceea ce priveşte răspunsurile antibacteriene.

Două gene ale regiuni 17q21 de pe cromozomul 21 au fost identificate ca fiind asociate cu creşterea riscului pentru prescripţii antibiotic precoce în viaţă.

„Speculăm că unii din factori care cresc riscul atât pentru prescripţiile antibiotice în primul an de viaţă cât şi pentru apariţia ulterioară a astmului sunt susceptibilitatea crescută pentru infecţii vitrale datorată afectării imunităţii antivirale şi varianta genetică 17q21.”, spune dr. Custovic. „Mai sunt încă necesare studii care să confirme că este vorba de afectarea imunităţii în momentul apariţiei simptomelor respiratorii în mica copilărie şi că această afectare a imunităţii este consecinţa şi nu cauza prescrierii de antibiotice.”
Într-un editorial, Julian Crane şi Kristin Wickens de la Wellington School of Medicine and Health Sciences din Otago University, New Zealand, au arătat că este necesar un trail randomizat pentru a răspunde multora din întrebările ridicate de acest studiu şi pentru a afla legătura dintre dezvoltarea astmului şi utilizarea antibioticelor în primul an de viaţă. „Un astfel de studiu ar trebui să fie suficient de mare şi ar fi dificil de realizat din punct de vedere etic, cel puţin în termeni de utilizarea restricţionată sau liberală a antibioticelor. Prin prisma îngrijorărilor tot mai mari legate de eficienţa din ce în ce mai mică a antibioticelor, în parte datorată prescrierii excesive, faptului că sunt prescrise în multe afecţiuni în care nu aduc nici un beneficiu şi a disconfortului părinţilor legat de medicaţia excesiv prescrisă copiilor lor, probabil că un astfel de trial randomizat merită luat în consideraţie.”

sursa: http://www.healio.com/pediatrics/allergy-asthma-immunology/news/online/%7B86998390-2618-4c84-b16b-2fe9f88fd215%7D/early-antibiotic-use-could-increase-asthma-risk-in-children

După: Crane J. Lancet Respir Med. 2014;doi:10.1016/S2213-2600(14)70109-2.
Semic-Jusufagic A. Lancet Respir Med. 2014;doi:10.1016/S2213-2600(14)70096-7.

• Prec
• Mai departe