Ia măsurile corecte dupa ospatul de Paste!
De Paste in aproape toate familiile masa de paste este incarcata cu multe mancaruri...
Rhodiola Rosea este o planta ce poate atinge o inaltime de 12-30 de centimetri, cu frunze suculente, flori galbene, raspandita in zona Cercului Polar, din Scandinavia pana in Asia. Creste, de obicei, pe platourile nisipoase, la o altitudine mai mare de 3.000 de metri. Radacina sa este formata dintr-un rizom gros si ramificatii cu o grosime de 0,2 cm. Pentru fabricarea suplimentelor alimentare, medicamentelor si cosmeticelor, se foloseste de preferinta rizomul, insa intreaga radacina contine o serie de substante benefice. Aceasta este numita si „radacina de aur” sau „radacina de trandafir”, deoarece, atunci cand o tai, raspandeste un miros de trandafir.
Rhodiola este utilizata in medicina populara de sute, ba chiar de mii de ani. A fost mentionata pentru prima data in scris in anul 77 i.e.n. Proprietatile sale medicale au fost descrise de medicul grec Dioscorides. Romanii si grecii antici o foloseau pentru combaterea oboselii, iar vikingii pentru cresterea rezistentei si impotriva mahmurelii, in timp ce eschimosii si laponii o mestecau dupa vanatorile lungi si extenuante, in drum spre casa. Renumele de planta medicinala si l-a capatat in Orientul Indepartat si Siberia. In aceste regiuni, a fost folosita pentru imbunatatirea rezistentei, cresterea longevitatii, a fortei si puterii celor care urmau sa se casatoreasca, de catre cei care isi doreau copii sanatosi, precum si in cazul diferitelor probleme gastrointestinale, pulmonare si nervoase. Pentru o scurta perioada de timp, s-a crezut chiar ca Rhodiola Rosea este un antidot pentru mult temuta „moarte neagra”. Reteta extractului din aceasta planta a constituit, timp de secole, un secret bine pastrat, pe care doar initiatii l-au putut afla.
In 1961, Krilov, profesor la Academia Rusa de Stiinte, a desfasurat o serie de studii in Muntii Altai, si astfel a descoperit ca misterioasa „radacina de aur”, planta cu puteri tamaduitoare miraculoase, este chiar Rhodiola Rosea. Dupa aceasta descoperire, specialistii au inceput sa studieze planta in profunzime, cu metodele stiintifice standard. S-a dovedit ca extractul din aceasta planta este un adaptogen puternic, care ajuta atat la cresterea fortei psihice, cat si a celei fizice. Datorita acestor proprietati, Rhodiola a fost folosita in cadrul programului sovietic de cercetare a spatiului, din 1960, si a devenit rapid unul dintre remediile folosite de astronauti.
Firma Calivita a conceput un produs naturist Rhodiolin, ce are la baza chiar planta Rhodiola Rosea, si nu intamplator este unul dintre cele mai vandute produse ale companiei Calivita.
Rhodiola Rosea are mai mult de 50 de specii. Substantele sale active pot fi incluse in 6 grupuri: fenilpropanoide, derivati fenil-etanol, flavonoide, monoterpene, triterpene si acizi fenolici. Dintre acestea, grupul fenilpropanoide (rosine, rosavarine, rosarine) se intalneste in exclusivitate la speciile Rhodiola, acesta fiind unul dintre motivele importantei sale biologice deosebite (1986, Kurkin si Dubichev).
Planta Rhodiola Rosea a inceput sa fie folosita pentru prima data in 1965 in cazul afectiunilor sistemului nervos central, in special pentru cresterea fortei mentale, combaterea stresului, precum si ca psihostimulent, pentru imbunatatirea starii generale a organismului. S-a observat ca stimuleaza zonele cu actiune asupra functiilor de invatare si rememorare. Deoarece Rhodiola este bogata in fenoli, trebuie mentionat si rolul ei de antioxidant, datorita caruia are capacitatea de a neutraliza efectele nocive ale radicalilor liberi. Este utilizata in mai multe tari (de exemplu, din 1969 in Rusia, iar din 1985 in Suedia) ca ingredient al unor produse terapeutice si al suplimentelor alimentare.
Astazi, in intreaga lume se desfasoara experimente pentru a largi aria de utilizare a acestei plante. Cercetatorii au obtinut rezultate deosebite in cosmetica, cosmetologie, concepand diferite creme si seruri anti-imbatranire.
Bibliografie:
Héthelyi B. Éva, Varga Erzsébet, Hajdú Zsuzsanna, Szarka Szabolcs, Galambosi Bertalan: Vadon termõ és Finnországban termesztett Rhodiola rosea L. hatóanyagai, farmakológiai hatása és fitokémiai vizsgálata (GC/MS) 2004.
Gregory S. Kelly, ND: Rhodiola rosea: A Possible Plant Adaptogen, Alternative Medicine Review, June, 2001.
Szabina Pál
articol preluat de pe site-ul calivita.com