Cum să învătăm copiii despre recunoştinţă

Aţi obosit de ciorovăieli, gelozie şi egoism? Copiii sunt în mod natural materialişti şi se autoservesc dar vestea bună este că recunoştinţa poate fi învăţată. Iar din recunoştinţă apare bucuria.

1. Surprindeţi copiii! Evitaţi prea multe alegeri: surprizele ajută copiii să vadă ceva ca pe un dar şi nu ca pe ceva la care au dreptul. Având prea multe alegeri încurajează nefericirea – vă întrebaţi mereu sacă aţi putea avea ceva mai bun. Într-o noapte am încercat să avem o conversaţie cu copiii noştri despre ce unde am putea merge în vacanţa de vară. În 5 minute, Disney World nu era suficient de bun. Fiecare avea o idee mai bună şi nimeni nu era fericit cu nici una din idei. Am sfărşit rapid conversaţia şi cam o săptămână mai târziu am anunţat că avem o mare surpriză – mergem la muntele Rushmore. Le-am arătat planurile mele pentru o vacanţă de tip camping în parcul naţional şi au fost foarte entuziasmaţi. Iar excursia noastră cu buget redus a fost un succes fabulos.

2. Vorbiţi despre cele mai bune părţi ale zilei: găsiţi timp să vorbiţi în fiecare zi despre ceva pentru care sunteţi recunoscător – probabil la cină, înainte de culcare sau în timp ce conduceţi maşina. Şi întrebaţi copii: „Care a fost cea mai bună parte a zilei voastre?”

3. Pentru copiii mai mari puteţi ţine un jurnal de recunoştinţă. Acestea s-au dovedit a fi eficiente în a ajuta copiii să fie mai fericiţi. Un studiu pe 221 copii de clasa a 6- şi a 7-a care au scris 5 lucruri pentru care su fost recunoscători în fiecare zi timp de 2 săptămâni iar 3 săptămâni mai târziu aceştia au avut o părere mai bună despre şcoală şi satisfacţii mai mari comparativ cu copiii care au fost rugaţi să scrie 5 lucruri rele zilnic.

4. Învăţaţi copiii despre trecutul lor: care sunt istoriile familiei dvs., perioade grele şi de perseverenţă? Străbunica soţului meu a călcat haine pentru a-şi câştiga existenţa şi fierul ei de călcat îl păstrăm şi acum să amintească copiilor ce înseamnă o viaţă grea. Ca şi copil, bunica mea a spălat vase pentru 10 cenţi pe săpătmână în perioada de recesiune. Păstrăm tabloul ei în birou şi le spunem copiilor povestea ei. Nu ştiţi multe despre trecutul familei? Faceţi o excursie la muzeul de istorie, un câmp de lupte sau alt loc istoric. Vă veţi întoarce acasă recunoscători.

5. Ajutaţi copiii să ajute pe cineva care "nu are nevoie de milă”. Pentru copii este minunat să participe la colectarea de alimente sau la programe comunitare dar aceste evenimente apar doar de câteva ori pe an şi rareori întâlnesc persoanele pe care le ajută. Găsiţi pe cineva pe care copii dvs. să ajute regulat chiar dacă acea persoană nu chiar are nevoie de acte de caritate. Noi avem un vecin care locuieşte singur şi care ne mulţumeşte pentru mâncarea pe care i-o trimitem pentru că nu mai e nevoie să îşi gătească. Copiii noştri adoră să îi ducă mâncare. Într-o noapte se plângeau că nu le place mâncarea pe care am gătit-o până când i-am rugat să ducă o farfurie vecinului. Brusc, plângerile s-au oprit şi erau la uşă cu farfuria, dornici să i-o ducă vecinului.

6. Concentraţi-vă pe lucruri pozitive în fiecare zi. Le spun copiilor mei zilnic, de câteva ori pe zi „atitudinea este o alegere”. A alege să ai o atitudine pozitivă este prima noastră regulă. Este un efort constant de a transforma gelozia şi plângerile şi de a ne concentra pe ceva pozitiv. „Mi-e sete” trebuie să devină „mami, poţi să îmi dai, te rog, ceva de băut?” iar „Unde îmi sunt papucii” devine „Tati, poţi să mă ajuţi, te rog, să îmi caut papucii?”

7. Spune „mulţumesc”. Învaţă copiii de mici să spună „mulţumesc” ca parte a unei propoziţii, de exemplu „Mulţumesc, tati pentru că mi-ai pregătiti cina”. Încurajaţi copiii de vârstă şcolară să spună mulţumesc mai ales când îi ajutaţi să se pregătească de şcoală sau la diverse activităţi. Învăţaţi-i să mulţumească celor din jur pentru ajutor.

8. Vă luptaţi să învăţaţi copilul să spună „mulţumesc” şi nu ţin minte? Timp de 10 ani le-am amintit copiilor mei să spună „mulţumesc” atunci când sunt serviţi la restaurant dar nu am reuşit fără să le reamintesc mereu. Acum, dacă uită să spună mulţumesc caută personal chelnerul să îi mulţumească personal înainte de a pleca, nu mai e nevoie să le reamintesc.

9. Daţi exemplu: De câte ori pe zi spuneţi „mulţumesc”? Le-aşi spus copiilor că sunteţi recunoscători azi? Copiii noştri ne urmaresc fiecare mişcare. Nu putem să le cerem să fie recunoscători dacă noi nu suntem. Veniţi acasă şi mulţumiţi pentru părţile bune ale zilei şi faceţi alegerea conştientă de a nu vă plânge.

10. Învăţaţi copiii că „e mai bine să oferi decât să primeşti”. Fiecare copil mic poate cumpăra daruri pentru alţii. Luaţi copiii mici la cumpărături la magazinul de 1 dolar şi provocaţi-i să aleagă daruri pentru ceilalţi fără să ia nimic pentru ei înşişi. E greu!

11. Majoritatea copiilor au circa 4 ore între momentul în care ajung acasă şi culcare. În cele 4 ore trebuie să îşi facă temele, diverse activităţi, să ia cina, să facă baie şi apoi să doarmă. E greu să găseşti timp pentru activităţi casnice. Dar fără ele copiii nu pot înţelege cum e să ai grijă de o casă – trebuie să înveţe să spele hainele şi vasele. Găsiţi sarcini corespunzătoare vârstei pentru copii chiar şi doar 5-10 minute pe zi. Lăsaţi activităţile mai intense pentru week-end – lucrul în curte, spălatul băii, schimbarea lenjeriei, etc.

12. Lăsaţi copiii mai mari să aibă grijă de cei mai mici. Se spune că nu prea poţi înţelege cum e să creşti un copil până nu ai propriul tău copil. Poate, dacă dai copiilor mari responsabilităţi faţă de cei mici aceştia vor începe să îi ajute şi vor fi mai recunoscători părinţilor. Daţi sarcini comune celor mari şi celor mici de care aceştia au grijă. Şcolarii le pot citi cărţi celor mici sau îi pot ajuta să se îmbrace. Copiii mai mari vor câştiga încredere în ei şi simţul responsabilităţii iar relaţia pe care o construiesc cu cei mici va dura o viaţă.

13. Oferiţi cadouri de tip experienţe şi nu lucruri. Prea multe jucării? Dar cum e să oferi carduri pentru un muzeu, bilete la un meci de fotbal sau o excursie? Astfel de daruri clădesc relaţii şi nu materialism.

14. Monitorizaţi contactul cu media a copilului: copiii noştri sunt bombardaţi cu marketing destinat vârstei lor şi sunt prea mici să reziste sau să înţeleagă. Media alimentează materialismul. E treaba noastră să monitorizăm atent media pentru ca cei mici să nu fie târâţi în marketing şi să devină, în final, incompleţi sau nesatisfăcuţi.

După Kathleen Berchelmann, medic
Sursa: https://www.healthychildren.org/…/12-Tips-for-Teaching-Chil…
Sursa foto: theconversation.com

Sursa BABY CARE SIBIU

• Prec
• Mai departe