Efectele si beneficiile muzicii asupra copiilor
Inca de la nastere, odata cu primele cantece de leagan fredonate de mama, si...
Muzica ne binedispune, ne inspiră, ne înalță, ne cultivă. Profesoara mea de muzică, o doamnă înzestrată cu talent și mult tact pedagogic, întotdeauna mă sfătuia în felul următor: ”Muzica clasică, muzica populară autentică și cântecele din folclorul copiilor sunt cele mai potrivite surse pentru dezvoltarea copilului mic.” Cu aceste informații, am pornit în cariera mea de cadru didactic. Muzica, la fel ca mișcarea, ar trebui să fie prezentă în viața de zi cu zi. Ușor de zis, mai greu de realizat. Există totuși câteva tehnici, prin care putem face ca odraslele noastre să asculte un fragment dintr-o piesă de muzică clasică și să cunoască cântecele din folclorul copiilor, precum ”Iepuraș în iarbă” sau ” Melc, melc, codobelc”.
Educația e eficientă, dacă suntem consecvenți în ceea ce facem. Nu e îndeajuns să ne ocupăm de o temă doar o dată sau pentru o perioadă scurtă de timp. Apropierea copiilor de muzica de calitate nu se face de pe o zi pe alta, ci durează ani, până când copilul își formează simțul estetic. Din păcate, nici mass-media nu ne ajută în această privință. Ba din contră, canalele de televiziune promovează o muzică comercială, deseori de prost gust, ceea ce influențează gustul muzical al copiilor într-o direcție greșită. Trist este că, în unele locuri, serbarea de la grădiniță se desfășoară pe melodii precum ”De ce plâng ghitarele”, ”Coco jambo” sau ”Waka-waka”. Copiii ajung să cunoască muzica adresată publicului larg foarte repede. O aud în magazine, la radio, la televizor sau o cântă colegii de la grădiniță. Dacă muzica clasică și cântecele din folclorul copiilor nu ajung în inimile celor mici la vârste fragede, prin părinți ori prin cadrele didactice, atunci vor ajunge mult mai greu în perioada adolescenței.
Copilul mic ne observă atent și vrea să se comporte la fel ca noi. E important să ne vadă că ne place muzica. Astfel, învață mult mai ușor să aprecieze muzica, decât prin alte metode didactice, precum observarea sau explicația. Nu trebuie să ne rușinăm, dacă nu suntem buni cunoscători ai muzicii clasice. Putem începe studierea muzicii împreună cu copilul nostru.
În loc de jucării muzicale, este mai bine să cumpărăm câteva instrumente adevărate. Jucăriile muzicale ieftine sună strident, iar cele care sunt de calitate costă cât cele mai ieftine instrumente. Instrumentele potrivite pentru copiii preșcolari sunt cele de percuție: tobă, maracas, tamburină, castanietă și clopot. De asemenea, putem achiziționa un fluier, o muzicuța sau un xilofon, pe care le putem găsi la un preț rezonabil.
Putem defini un loc în camera copilului, drept ”colțul instrumentelor”. E important ca acestea să fie la îndemâna copilului, să le poată lua ori de câte ori dorește. Da, va face zgomot cu ele. E normal să fie așa. Până la urmă, repetiția este mama învățăturii. Să fim calmi și pregătiți pentru această provocare!
Copilul se va apropia mai mult de muzică și datorită faptului că are acces la lucrurile adulților. Poate mai ținem minte că, și nouă ne plăcea în copilărie, să umblăm în pantofii mamei sau să învârtim volanul mașinii. Dacă ne permite bugetul familiei, îi putem cumpăra celui mic un CD-player portabil și câteva CD-uri. Pe fiecare CD să copiem doar o singură melodie, dintre preferatele celui mic, iar pe carcasă poate să lipească, chiar el, o figurină sau un abțibild drag lui. Îl va încânta acest rol de ”adult”, în care are voie să asculte singur muzică oricând dorește. Va învăța repede să-și pună singur melodiile preferate și le va asculta de nenumărate ori.
Dacă în ultima perioadă n-am putut ajunge la niciun eveniment cultural, poate ar fi timpul să luăm o pauză și să optăm pentru un concert la Filarmonică. Copilul nostru va fi impresionat, mai mult ca sigur, de mulțimea și varietatea instrumentelor văzute pe scenă. Iubitorii de muzică populară își pot duce copiii la un spectacol de muzică populară. Concertele tematice, precum cele organizate de Crăciun, sunt de asemenea potrivite pentru educația muzicală.
Articol scris de Imola Ognean de la ceainariamamicilor.ro