Cand parintii au divergente cu privire la educatia copilului lor. Parintii au deseori idei diferite cu privire la educatia copiilor lor, ceea ce este absolut firesc. Care este insa incidenta acestor divergente parenterale cu privire la copii si cum s-ar putea proceda cel mai bine pentru a nu da vina pe copii si pentru a ajunge, in final, la un comun acord?
Trebuie spus din start ca a educa un copil nu este deloc o treaba usor de facut si nu trebuie tratata ca pe o banalitate. De cele mai multe ori parintii au senzatia ca se afla intr-o calatorie plina de capcane, de remize si de intrebari, de indoieli si mai ales de altercatii intre cei doi soti cand nu reusesc sa cada de comun acord. V-ati gandit insa ce impact poate avea atitudinea conflictuala dintre parinti asupra educatiei copilului ?
Era o vreme cand tatal era cel care lua " marile " decizii, iar mama trebuia sa se conformeze. Astazi insa lucrurile nu mai stau asa; ambii parinti sunt responsabili si implicati in mod egal in educatia copiilor, si au amandoi un rol decisiv in alegerea solutiilor. Este adevarat, de fiecare data pot apare divergente, pareri contradictorii , dar asta este un fapt absolut normal. Important este sa se evite ca aceste divergente sa nu fie percepute si de copil, cu atat mai mult cu cat el este, de cele mai multe ori, subiectul disputelor.
Parintii pot avea idei diferite si cu privire la educatia copilului, ceea ce este iarasi normal. Dar trebuie sa stie sa gestioneze aceasta opozitie dintre ei si sa evite discutiile aprinse in prezenta copilului. Deciziile si regulile legate de educatia copilului evolueaza odata cu timpul, treptat, pe masura ce acesta creste, si reflecta etapele de dezvoltare , pe tot parcursul copilariei si adolescentei. De exemplu programul de stat la televizor nu va fi la varsta de 10 ani acelasi cu cel de la varsta de 4-5 ani. Asadar nu ramaneti cramponati pe un anumit tip de reguli. Discutati si faceti in asa fel incat sa adaptati totul, din mers, pe masura ce copilul creste.
Efectele disputelor dintre parinti cu privire la copil. Un studiu realizat de americani a aratat ca educatia copilului este unul dintre principalele motive de cearta dintre parinti. Studiile realizate cu privire la reactiile copiilor care asista la scene conflictuale intre parinti au aratat efectul negativ pe care il au si modul in care acestea dau nastere unor situatii stresante pentru echilibrul copiilor. Gradul de stres al unui copil cu varsta mica, pana la 3 ani de exemplu, este direct proportional cu certurile si furia exprimate de parinti.
Cum controlam tensiunile din cuplu
Daca subiectul care da nastere disputelor dintre parinti se dovedeste a fi inevitabil, resentimentele si mania trebuie limitate atat in frecventa cat si in intensitate pentru a nu crea o anxietate insuportabila la copii.
Una din primele reguli consta in a purta aceste discutii in contradictoriu in absenta lor, mai ales daca este vorba despre educatie, scoala, mediul de joaca, etc. De asemenea, atunci cand purtati astfel de discutii, este recomandat sa alegeti un moment si un loc total ferit de privirile copilului .
Puteti intocmi o lista cu subiectele delicate si dezacordurile pe care le aveti de cele mai multe ori, cu scopul de a preveni dezbaterile aprinse. Treceti acolo fiecare lucru, fiecare detaliu, cu care nu sunteti de acord. Consultarea acestei liste va va ajuta ulterior sa realizati, cu surprindere, ca tocmai aceste subiecte v-au cauzat, in copilarie, cele mai multe motive de tristete si suferinta. In felul acesta va fi mult mai usor sa va imaginati cat de mult poate suferi copilul vostru , cat de trist si furios poate fi, exact la fel cum ati fost voi in copilarie.
A doua regula este aceea de a va intreba daca atitudinea pe care ati adoptat-o fata de situatia respectiva poate avea efect negativ asupra copilului. Este necesar sa raportati totul de fiecare data la copil, si nicidecum la pozitia voastra de adult, mama sau tata. Destul de des o decizie este luata de unul dintre parinti nu din convingere ci contrar parerii celuilat . Este foarte important sa priviti inapoi si sa analizati adevaratele motive pentru care ati luat aceasta decizie, si sa aplanati conflictele care pot apare pentru binele copilului.
Dar... cum cadem de acord. Acordul dintre parinti este extrem de necesar. Este absolut normal sa discutati si sa analizati o decizie ce trebuie luata cu privire la copil, sa va impuneti punctul de vedere, dar dincolo de toate astea este necesar sa reusiti in final sa cadeti de acord. Aceasta atitudine permite ulterior copilului sa constate ca exista solutii la problemele legate de el si ca parintii lui le pot gasi. De asemenea copilul va vedea cum parintii lui isi pot controla si gestiona sentimentele in momentele tensionate din viata. Iar aceste observatii vor naste in mintea copilului d-voastra siguranta ca fiecare conflict familial care poate apare se poate rezolva prin dialog si nicidecum prin violenta. Aceeasi tactica trebuie abordata fie ca este vorba de cumparaturi, de planificarea concediilor sau de orice altceva.
A fi un exemplu bun, pozitiv, pentru copilul tau este de fapt baza intregii educatii si este foarte important; la fel si atitudinea responsabila si grijulie pe care o aratati fata de bunul echilibru al copilului, fata de atmosfera din casa sau fata de familie, in fiecare zi, pe tot parcursul vietii sale.
Personalitatea copilului tau
Sa te confrunti cu un copil care capata pe zi ce trece autonomie si isi formeaza personalitatea este de cele mai multe ori destul de dificil. Din pacate nu exista o regula in materie de educatie: este vorba de echilibru si comunicare.
Autoritatea
Copilul are nevoie sa fie ghidat: el ignora adesea ceea ce este mai bine pentru el, dar nu in mod voit. Autoritatea este cea care permite copilului sa asimileze regulile fundamentale legate de socializare. Frustrarea insa este o experienta indispensabila in educarea copilului: pentru a trai in societate trebuie sa invete sa renunte la satisfactia imediata a tot ceea ce isi doreste.
Trebuie sa tineti minte ca dragostea si autoritatea sunt in stransa legatura: una o urmeaza pe cealalta. Chiar daca la inceput vi se pare ceva nu tocmai placut, pana la urma, tocmai pentru ca va iubiti copilul, trebuie sa ii fixati anumite reguli si interdictii, iar asta spre binele sau.
Ingredientul esential al autoritatii este comunicarea: o interdictie simpla, fara explicatie, nu are nici un sens pentru copil, asadar este inutila. Este important sa i se explice clar, pe intelesul lui, de ce i se interzice cutare sau cutare lucru, ori de cate ori este necesar, pana cand aveti convingerea ca a inteles. Este de asemenea foarte important ca parintii sa fie de acord intre ei: daca copilul aude un " da " intr-o parte si un " nu " in cealalta parte, nu va asculta de nici unul si se va juca pe seama dezacordului dintre voi. Autoritatea presupune ca si voi, parintii, sa respectati regulile impuse copilului. Nu trebuie sa uitati nici o clipa faptul ca voi sunteti un model pentru el.
Cum sa faci fata unui " nu " venit din partea copilului.
Pe tot parcursul dezvoltarii motorii, psihice si a dobandirii unei autonomii, copilul trece prin numeroase faze de opunere. Cuvantul "nu" este in capul listei vocabularului sau. Aceste perioade sunt esentiale in dezvoltarea copilului; inarmati-va asadar cu rabdare si imaginatie pentru a depasi in final acest capitol. Folositi negocierea: nu vrea sa isi faca curatenie in camera imediat ce ii spuneti? Negociati sa inceapa sa isi faca curatenie peste 5 minute. Refuza sa poarte bluza rosie? Propuneti-i sa o poarte pe cea albastra. In felul acesta veti reusi sa depasiti, in timp si cu rabdare, etapa lui "nu", invatandu-l totodata pe copil sa aleaga.
- Detalii
-
Categorie: Educatie
