Pasare de noapte

Voi prea bine ştiţi că buha
Şi cu ziua nu se-mpacă
Şi nici şanse nu-s prea multe,

Decât,
Poate,
Numai
Dacă

Buha va da înapoi
(Asta să o credem noi!)
Picătura de lumină
Ce-o bău; dar cin's-o ţină?
Setea?

Ori, mai ştii,
Ruşinea
De a se grăbi să-nghită,
Stropul ce sclipea în noapte,
Pe o arşită cumplită,
Pus de Domnul la păstrare
Pentru o...privighetoare?

Dacă nu a privegheat,
Ce să-i facă?
I l-a luat.

De-atunci buha-i pedepsită
Să rămână-nţepenită
Pe un ram -
Doi ochi şi-atât,
Ce-şi ţin singuri de urât.

Însă şi azi biata crede,
Deşi s-a deprins, fireşte,
Că, prin beznă dacă vede,
E...fiindcă
Străluceşte.

Poezie din seria - Din lumea celor care nu cuvântă de Elia David

• Prec
• Mai departe