Consultatia prenatala

Consultatia prenatala este un procedeu important si reprezinta un factor major in diminuarea riscului matern si fetal dar si in identificarea unei sarcini care are un risc obstetrical crescut. Consultatia prenatala este de trei tipuri:

1. Consultatia prenatala Primara – se urmareste evitarea aparitiei unei imbolnavirii;

2. Consultatia prenatala Secundara – se fixeaza diagnosticul si tratamentul cat mai precoce si mai corect;

3. Consultatia prenatala Tertiara – se urmareste evitarea complicatiilor si agravarii bolii (daca este cazul);

Consultatiei prenatale are ca scop :

- verificarea functionala a organelor materne care vor fi suprasolicitate pe toata perioada de sarcina;

-supravegherea sarcinii si depistarea factorilor de risc pentru a preveni complicatiile obstetricale;

-pregatirea fizica si psihica a viitoarei mamici in vederea nasterii;

Consultatia prenatala este o consultatie de tip standard daca ea este aplicata tuturor femeilor gravide si consultatie diferentiata in cazul gravidei cu risc, supravegherea acesteia necesitand o mai mare atentie.

Prima consultatie prenatala stabileste daca gravida are o sarcina fiziologica sau este o sarcina cu risc obstetrical si fetal crescut, aceasta din urma necesitand o supraveghere intensiva. Viitoarea mamica trebuie informata asupra situatiei ei, trebuie informata despre masurile de igiena care trebuie respectate in sarcina cat si asupra posibilelor riscuri.

Consultatiile prenatale ulterioare trebuie efectuate lunar in trimestrul II de sarcina si bilunar in trimestrul III. Unii autori sustin ca dupa saptamana 36 gravidele trebuie examinate saptamanal; frecventa consultatiilor prenatale ulterioare depinde insa si de complicatiile care pot apare in cursul sarcinii.

Consultatiile ulterioare a gravidei ofera o serie de informatii asupra starii generale, acordandu-se o atentie deosebita examenului clinic general si in special curbei ponderale, tensiunii arteriale si edemelor.

Dupa examenul clinic general se efectueaza examenul obstetrical cu evaluarea inaltimii fundului uterin si a circumferintei abdominale; se noteaza data aparitiei primelor miscari fetale, iar in ultimul trimestru se asculta BCF-urile. Dupa saptamana 36 se va face la fiecare consultatie si un tact vaginal.

Sumarul de urina se efectueaza la fiecare consultatie prenatala, iar in saptamana 30-32 de gestatie se repeta hemoglobina si hematocritul.
In caz de incompatibilitate AB0/Rh se dozeaza anticorpii intre saptamanile 24-28, cat si antepartum. Echografia este importanta in determinarea varstei gestationale, a greutatii, cresterii si starii fatului.

In cazul sarcinilor cu risc crescut pentru supravegherea starii fatului mai pot fi folosite si o serie de teste biochimice si biofizice.

Intre saptamanile 20-40 se stabileste data intrarii in concediul prenatal precum si locul unde va avea loc nasterea. Se efectueaza profilaxia rahitismului si vaccinarea antitetanica, precum si pregatirea psihologica a nasterii.

• Prec
• Mai departe