Majoritatea copiilor de 2 ani pot naviga pe tablete si telefoane
Până la vârsta de 2 ani mulţi copii pot debloca şi naviga cu usurinta pe ecranele...
Suplimentarea maternă cu acid folic între două sarcini consecutive poate fi importantă pentru reducerea riscurilor legate de un deficit de acid folic care se poate asocia unui interval prea scurt între sarcini. Autorii unui studiu recent au examinat cât de des este utilizat acidul folic pe timpul sarcinii de către femeile norvegiene în funcţie de intervalul de la naşterea anterioară.
Au fost analizate 48.855 perechi de sarcini din care cea de-a doua a fost inclusă în Norwegian Mother and Child Cohort Study (ani de naştere 1999-2009). Intervalul dintre sarcini a fost definit ca timpul de la naşterea unui copil şi până la conceperea fratelui său următor. Folosirea acidului folic preconcepţional a fost definită ca orice utilizare de suplimente care conţin acid folic în ultimele 3 săptămâni dinaintea conceperii celei de-a doua sarcini.
Prevalenţa utilizării de acid folic a fost de 31%. Dintre femeile cu o sarcină la termen (≥37 săptămâni) la sarcina anterioară (92%), cele cu intervale dintre sarcini ≤12 şi ≥49 luni s-au asociat o prevalenţă cu până la 35% mai mică a folosirii acidului folic la cea de-a doua sarcină faţă de grupul de referinţă (13-24 luni).
Utilizarea redusă a acidului folic în cazul intervalelor scurte a fost atribuită mai ales unei proporţii mai mici de sarcini planificate şi unui numar mai mic de femei cu educaţie superioară. În cazul femeilor care au născut prematur (<37 săptămâni) la naşterea anterioară (8%) folosirea acidului folic a scăzut semnificativ cu creşterea distantei dintre naşteri.
Autorii au demonstrat astfel scăderea utilizării acidului folic atât în cazul intervalului scurt cât şi a celui lung între naşteri şi arată că identificarea femeilor cu risc crescut pentru deficitul de acid folic ar putea evita consecinţele acestui deficit. De asemenea, autorii insistă pe nevoia reducerii sarcinilor neplanificate.
Autori: Nilsen RM, Mastroiacovo P, Gunnes N, Alsaker ER, Bjørke-Monsen AL, Eussen SJ, Haugen M, Johannessen A, Meltzer HM, Stoltenberg C, Ueland PM, Vollset SE. Paediatr Perinat Epidemiol. Mai 2014; 28(3):270-4.
Sursa: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24506308
Articol preluat de pe BABY CARE SIBIU