Tratamente casnice pentru eritem de scutec
Imaginea funduletului rosu si iritat al unui copil ii poate produce unui parinte un...
Scarlatina este raspandita pe tot globul, predomina in zonele temperate si este foarte rara in zonele calde sau in regiunea polara. Afecteaza in special copiii cu varsta intre 1 si 10 ani, grupa de varsta cel mai frecvent afectata fiind 5-9 ani, si apare mai des la baieti decat la fetite. Situatiile cand scarlatina apare sub un an fiind foarte rare.
Scarlatina apare mai ales in anotimpurile mai reci ale anului. Sursa de infectie cu scarlatina este omul bolnav, convalescentul de scarlatina sau purtatorii convalescenti de streptococ betahemolitic grupa A. Si purtatorii sanatosi de streptococ betahemolitic au rol foarte important in raspandirea bolii, proportia lor variind in jur de 20% (in special epidemii).
Transmiterea scarlatinei se face direct, in timpul vorbirii, rasului, stranutului sau tusei, cand picaturile de secretii din nas sau gat si saliva infecteaza aerul din jurul bolnavului, sau indirect, prin obiecte contaminate, lenjerie, vesela etc.
Receptivitatea in scarlatina este ridicata (30—40%), ea putandu-se determina cu ajutorul reactiei Dick. La cei receptivi la scarlatina, reactia Dick este pozitiva (introducerea intradermica de toxina eritrogena determina o hiperemie cutanata de peste 1 cm diametru). La persoanele care sunt imune Ia scarlatina reactia Dick este negativa, deoarece toxina eritrogena introdusa intradermic este neutralizata de anticorpii antitoxici existenti in sangele persoanei imune la scarlatina.
Streptococul betahemolitic se multiplica la poarta de intrare, care de obicei este mucoasa faringiana, unde determina un proces inflamator local (angina). In acelasi timp se formeaza un focar intens toxigen, de unde difuzeaza toxina eritrogena pe cale sanguina, luand astfel nastere sindromul toxic al scarlatinei ( cu febra, enantem, exantem, tulburari digestive, nervoase etc). Dupa 2 - 3 saptamani organismul incepe sa se imunizeze fata de toxina eritrogena prin formarea de anticorpi antitoxici.
O caracteristica a streptococului betahemolitic este aceea ca, datorita unor enzime, face posibila trecerea sa de la poarta de intrare prin limfatice in tesuturi si organe, caz in care pot apare: adenite, otite, mastoidite artrite, pîeurezii, peritonite, septicemii, alcatuind sindromul septic al scarlatinei.
Sindromul alergic se poate instala in scarlatina la 2 - 3 saptamani dupa inceputul bolii, sau in convalescenta, datorita unei re-infectii streptococice. Manifestarile alergice cele mai frecvente sunt: glomerulonefrita acuta difuza, boala reumatismala, etc.
Incubatia scarlatinei este de 3 - 6 zile, iar debutul este brusc, cu febra (39—40°), dureri la deglutitie, cefalee si varsaturi.
Invazia (perioada preeruptiva) dureaza 12 - 48 de ore si se manifesta prin fenomene generale si enantem (angina si ciclul lingual). Concomitent cu angina, ganglionii limfatici regionali se tumefiaza si devin durerosi.
Limba incepe sa se descuame din prima zi de la varf si margini spre baza pana catre a 5-a zi, cand intreg stratul epitelial superficial este desprins, ramanand proeminente papilele linguale. Limba capata un aspect zmeuriu datorita coloritului intens rosu cu papilele linguale proeminente; ulterior, limba se reepitelizeaza, devenind lucioasa. Dupa aspectul limbii, se poate stabili numarul de zile de boala la o scarlatina.
Perioada de stare (perioada eruptiva) incepe cu eruptia sau exantemul scarlatinos. Eruptia, de culoare rosie stacojie, este compusa din mieropapule (ceea ce ii confera un caracter aspru la pipait) situate pe un fond hiperemic, care cuprinde baza gatului, toracele, apoi abdomenul si membrele. Generalizarea eruptiei se produce rapid, in 1—2 zile.
Eruptia dureaza aproximativ 7, trecand apoi in perioada de descuamare care dureaza in medie 2 saptamani. Descuamatia este frecvent fina, debutand la nivelul pulpelor degetelor, pe gat, rareori pe abdomen.
Scarlatina prezinta o varietate mare de forme clinice:
Forme benigne : forma frusta (exantem putin intens si fugace), forma abortiva, forma usoara, forma comuna (intalnita astazi in majoritatea cazurilor), forma hiperpiretica.
Forme maligne : forma toxica cu debut brutal, febra, eruptie hemoragica, insotita de manifestari grave (vome, simptome neuropsihice : anxietate, convulsii la copii mici, delir, fenomene circulatorii, icter si hepatomegalie). Uneori are o evolutie fulgeratoare, cu deces in cateva ore.
Forme de scarlatina dupa poarta de intrare. In afara de scarlatina faringiana apar foarte rar si scarlatine extrafaringiene (scarlatina puerperala cu poarta de intrare uterina sau scarlatina chirurgicala cu poarta de intrare prin orice plaga).
La copii cu varsta sub 1 an scarlatina ia o alura atipica, cu angina si eritem necaracteristic, complicatiile septice fiind frecvente (otite, mastoidite, bronhopneumonii). La adult, scarlatina apare rar iar la batrani imbraca o forma adesea severa.
La inceputul bolii pot apare complicatii toxice, organele cele mai frecvent atinse fiind: cordul, rinichii, sistemul nervos, sistemul circulator, ficatul si articulatiile.
Complicatiile septice se produc prin diseminarea in organism a streptococului betahemolitic, ducand la adenite care pot ajunge la supuratie, otite, mastoidite, sinuzite etc. De asemenea, se pot produce complicatii septice de vecinatate mai grave, precum: tromboflebita, meningita purulenta sau abcesul cerebral.
Recidivele apar rar in scarlatina si se datoreaza mai ales unei imunizari incomplete (tratament precoce cu penicilina).
Scarlatina poate fi tratata cu succes si folosindu-se produse naturiste, cum ar fi cele de la Calivita, si se recomanda urmatoarea schema de tratament.
- Immunaid cate o pilula dimineata, la pranz si seara inainte de masa, Immunaid are rolul de a mentine la uin nivel ridicat sistemul imunitar prin sinteza corespunzatoare a anticorpilor ce intra in lupta contra aparitiei anumitor complicatii.
- Suc de Noni cate o lingurita dimineata si seara, iar la pranz 2 lingurite, inainte de masa. Sucul de noni stimuleaza pofta de mancare al copiilor suferinzi si reda energie organismului, energie necesara la nivel fizic si mental.
Se va efectua o cura de tratament completa 1 flacon de Immunaid si 1 bidon de suc de noni.
Copiii bolnavi se interneaza obligatoriu in spital timp de 7-10 zile pentru izolare si tratament. Penicilina reprezinta antibioticul de elective; in cazul in care bolnavul este alergic la penicilina se trece la eritromicina. La acesta se adauga si un tratament simptomatic: antitermice (aspirina, paracetamol) si vitamina C. Dezinfectia nazo-faringiana se realizeaza prin faringosept si instilatii nazale cu colargol.
Regimul alimentar la inceput este hidro-lacto-zaharat si fructarian, in timpul febrei, apoi devine lacto-fainos-vegetarian si fructarian. Dupa 7 zile de afebrilitate se trece la un regim alimentar normal. Nu sunt restrictii in ceea ce priveste utilizarea de sare.
Se considera vindecat de scarlatina un copil, daca dupa 21 de zile de la inceputul bolii, la doua examene bacteriologice consecutive ale exsudatului faringian nu s-a mai depistat streptococul hemolitic, daca examenele de urina au fost normale si daca la examenul clinic general nu se constata nici o modificare patologica.