Plante alergizante
Daca cea mai mare parte a plantelor toxice actioneaza prin substante toxice de...
Urticaria ar putea fi unul dintre motivele pentru care aţi putea să vă adresaţi unui cabinet de alergologie. Fiecare dintre noi a avut măcar un episod în viaţă. Dacă a fost doar un episod, cândva, atunci a fost probabil o urticarie acută şi prea multe întrebări nu ar trebui să vă puneţi. Dacă însă episoadele apar şi trec, repetându-se la fel sau sub alte forme la diferite intervale de timp, atunci probabil că vă aflaţi în faţa unei urticarii cronice, care ar putea ascunde mai multe informaţii sub aceeaşi imagine.
Urticaria este o afecţiune cutanată manifestată prin apariţia unor plăci eritematoase, pruriginoase şi care au drept caracteristică un caracter migrator, adică nu toate leziunile apar în acelaşi timp şi, în timp ce unele dispar într-o parte a corpului, apar altele în alte zone.
Poate fi o manifestare a unei alergii, dar poate apărea şi din cauze nealergice. Urticaria alergică are la bază producerea unor anticorpi specifici faţă de o anumită substanţă numită alergen, anticorpi care, o dată sintetizaţi se leagă de acea substanţă specifică determinând o reacţie alergică (reacţie de hipersensibilitate de tip I).
Urticaria însă poate fi determinată şi prin mecanisme independente de aceşti anticorpi, adică prin reacţii care nu sunt de natură alergică, dar care au la bază tot eliberarea de histamină. Aceasta se poate elibera din granulele celulelor care o secretă (mastocite, bazofile, eozinofile) sub acţiunea directă a unor medicamente cum sunt aspirina şi alte antiinflamatoare înrudite (antiinflamatoare nesteroidiene), codeina şi alţi derivaţi opioizi, antihipertensive din clasa inhibitorilor enzimei de conversie etc.
Histamina (imidazoletilamină) este o amină biogenă. Se găseşte în ţesuturile animalelor, în plante, bacterii, veninuri etc, fiind produsă prin metabolizarea unui aminoacid (histidina). La om histamina există în cantităţi mai mari în celule de la nivelul plămânilor, pielii şi mucoasei gastrointestinale, determinând, atunci când este eliberată din aceste celule în mediul intern, reacţii locale specifice, cum este urticaria la nivelul tegumentului, în principal prin efectul vasoldialatator şi de creştere a permeabilităţii vasculare.
Urticaria însă poate avea ca factori declanşatori şi stimuli fizici, cum sunt radiaţiile solare, frigul, efortul fizic, stimularea mecanică a tegumentelor etc., aceştia acţionând şi ei prin eliberarea de histamină, dar într-un mod direct, nemediat de anticorpi.
După cum puteţi observa, histamina este substanţa care joacă un rol central în patogenia urticariei. De aceea, chiar şi unele alimente care conţin această substanţă în cantităţi ridicate pot să producă urticarie prin aportul mare de histamină. Astfel, alimente cum sunt în special cele bogate în proteine (carnea, lactatele, ouăle), dar şi ciocolata sau produse care prin fermentare îşi cresc conţinutul în histamină cum sunt alcoolul (vinul şi berea), murăturile sau alimente vechi care au început procesul de degradare pot să conducă la apariţia acestei afecţiuni.
De aceea, de multe ori, una dintre măsurile terapeutice aplicate în cazul urticariei este o dietă de eliminare a substanţelor cu conţinut ridicat în histamină sau a celor care pot determina eliberarea ei din celule.
Aceasta este însă numai una dintre măsurile care se pot aplica în cazul acestei afecţiuni şi care, alături de alte măsuri speifice fiecărui tip de urticarie şi de un tratament adecvat pot duce la dispariţia acestei afecţiuni.
Dar terapia urticariei ţine şi ea cont, ca toate celelate afecţiuni, de cauze. Deci, pentru o aplicare cât mai corectă a măsurilor de vindecare trebuie descoperită cauza. Din păcate există un mare procent de cazuri în care aceasta se lasă greu descoperită sau deloc, dar pentru a exclude toate cazurile specifice ar trebui să vă adresaţi unui cabinet de alergologie, în care să cazul dumneavoastră să fie tratat în mod particular în totalitate şi nu doar boala în sine.
Am ţinut să menţionez aceasta pentru că, în afara cauzelor numeroase menţionate anterior, mai există şi alte afecţiuni care pot asocia urticaria ca un element care face parte din tabloul lor clinic de ansamblu. Există, de exemplu, afecţiuni endocrine, digestive, infecţioase, boli ale ţesutului conjuntiv, dar şi altele care au urticaria pe lista simptomelor.
Este o afecţiune care, deşi frecventă, nu este neapărat şi simplă. Dimpotrivă, complexitatea ei poate varia extrem de mult. Poate apărea ca o simplă erupţie cutanată, după ce am mâncat ceva ce „nu ne-a priit” şi care trece în câteva ore până la câteva zile fără să ne dea bătăi de cap prea mari şi fără a fi neapărat necesară vizita a medic. Aceasta este forma cea mai comună şi pe care am experimentat-o probabil cu toţii. Dar se poate manifesta şi cu episoade care durează uneori luni de zile şi chiar ani, complicate cu manifestări din partea altor organe şi o afectare a calităţii vieţii datorată multiplelor vizite la medic, curelor prelungite şi variate de tratament şi, mai mult de atât, încăpăţânării cu care cauzele nu se lasă uneori descoperite.
Dar, oricât de perseverentă ar fi urticaria, există însă perseverenţă şi de partea cealaltă a baricadei. Aşa încât nu ezitaţi să faceti o vizitã la un cabinet de alergologie atunci când vă confruntaţi cu această problemă.
articol scris de specialistii de la Cabinet Alergologie Romclinic